Dezvăluiri șocante! CFM luptă cu datorii de zeci de milioane, în timp ce politicienii politizează criza

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova își exprimă îngrijorarea față de încercările unor actori politici și oficiali de a-și camufla incompetența sau de a implica întreprinderea în jocuri politice.

Colectivul CFM conștientizează rolul strategic în dezvoltarea economică a țării și, în ciuda dificultăților, își îndeplinește zilnic responsabilitățile. În paralel, întreprinderea continuă reforma instituțională începută, având ca obiectiv principal asigurarea serviciilor de transport calitative pentru călători și mărfuri.

CFM reamintește că infrastructura feroviară este proprietate publică, sprijinită parțial din bugetul de stat în baza unui contract multianual. În acest sens, întreprinderea subliniază că funcționarea infrastructurii depinde de fondurile alocate de stat, necesare pentru întreținerea și dezvoltarea acesteia.

Administrația întreprinderii a detaliat situația financiară preluată în februarie 2024, când datoriile totale depășeau 930 milioane de lei, incluzând restanțe salariale și datorii la servicii esențiale. Au fost implementate măsuri de optimizare care au generat economii semnificative la cheltuieli, cum ar fi reducerea costurilor salariale, a cheltuielilor pentru materiale și a consumului de carburanți.

În ciuda progreselor, întreprinderea continuă să se confrunte cu dificultăți financiare, inclusiv pierderi de circa 25 milioane de lei lunar, generate de scăderea traficului de mărfuri și a serviciilor de transport pentru pasageri. Acest declin a fost accentuat de blocajele regionale și de războiul din Ucraina, care au redus semnificativ fluxul de mărfuri pe liniile feroviare moldovenești.

Pe lângă optimizarea cheltuielilor, CFM a propus soluții concrete pentru redresarea financiară, cum ar fi casarea locomotivelor uzate și prelungirea contractelor pentru activele neutilizate. Totuși, procesul a fost întârziat de deciziile Agenției Proprietăți Publice (APP), ceea ce a agravat dificultățile întreprinderii.

Administrația CFM reafirmă angajamentul față de angajați și călători, respingând ferm orice tentativă de manipulare politică. Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, subliniază că instituția își asumă responsabilitatea pentru redresarea situației și solicită sprijin instituțional pentru rezolvarea problemelor structurale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorii #angajati #salarii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.