Dezvăluiri șocante! CFM luptă cu datorii de zeci de milioane, în timp ce politicienii politizează criza

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova își exprimă îngrijorarea față de încercările unor actori politici și oficiali de a-și camufla incompetența sau de a implica întreprinderea în jocuri politice.

Colectivul CFM conștientizează rolul strategic în dezvoltarea economică a țării și, în ciuda dificultăților, își îndeplinește zilnic responsabilitățile. În paralel, întreprinderea continuă reforma instituțională începută, având ca obiectiv principal asigurarea serviciilor de transport calitative pentru călători și mărfuri.

CFM reamintește că infrastructura feroviară este proprietate publică, sprijinită parțial din bugetul de stat în baza unui contract multianual. În acest sens, întreprinderea subliniază că funcționarea infrastructurii depinde de fondurile alocate de stat, necesare pentru întreținerea și dezvoltarea acesteia.

Administrația întreprinderii a detaliat situația financiară preluată în februarie 2024, când datoriile totale depășeau 930 milioane de lei, incluzând restanțe salariale și datorii la servicii esențiale. Au fost implementate măsuri de optimizare care au generat economii semnificative la cheltuieli, cum ar fi reducerea costurilor salariale, a cheltuielilor pentru materiale și a consumului de carburanți.

În ciuda progreselor, întreprinderea continuă să se confrunte cu dificultăți financiare, inclusiv pierderi de circa 25 milioane de lei lunar, generate de scăderea traficului de mărfuri și a serviciilor de transport pentru pasageri. Acest declin a fost accentuat de blocajele regionale și de războiul din Ucraina, care au redus semnificativ fluxul de mărfuri pe liniile feroviare moldovenești.

Pe lângă optimizarea cheltuielilor, CFM a propus soluții concrete pentru redresarea financiară, cum ar fi casarea locomotivelor uzate și prelungirea contractelor pentru activele neutilizate. Totuși, procesul a fost întârziat de deciziile Agenției Proprietăți Publice (APP), ceea ce a agravat dificultățile întreprinderii.

Administrația CFM reafirmă angajamentul față de angajați și călători, respingând ferm orice tentativă de manipulare politică. Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, subliniază că instituția își asumă responsabilitatea pentru redresarea situației și solicită sprijin instituțional pentru rezolvarea problemelor structurale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorii #angajati #salarii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.