Dictatorul de la Kremlin a extins lista țărilor neprietenoase. În plin război, acuză încă cinci state de acțiuni ostile

22 Iul. 2022, 16:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iul. 2022, 16:53 // Actual //  bani.md

Guvernul rus a inclus vineri, 22 iulie, încă cinci țări pe lista statelor ”neprietenoase”. Este vorba despre Grecia, Danemarca, Slovenia, Croaţia şi Slovacia.

Potrivit Kremlinului, aceste țări comit acte ”neprietenoase” împotriva misiunilor diplomatice şi consulare ruseşti din străinătate.

Lista aprobată de guvern limitează numărul de persoane pe care reprezentanţele diplomatice afectate de măsură le pot angaja în Rusia. Astfel, Ambasada Greciei va putea să recruteze până la 34 de persoane, ambasada Danemarcei până la 20 şi ambasada Slovaciei până la 16, în timp ce Slovenia şi Croaţia nu vor putea recruta personal în Rusia pentru misiunile lor diplomatice şi consulare.

Guvernul rus a reamintit că în luna mai a anului trecut au fost impuse restricţii ambasadelor SUA şi Cehiei.

”Lista aprobată de guvern nu este definitivă şi poate fi extinsă, având în vedere acţiunile ostile în curs de desfăşurare ale statelor străine împotriva misiunilor ruseşti din străinătate”, conform comunicatului guvernului de la Moscova.

Adoptarea unor astfel de restricţii, care includ interdicţia totală de a angaja persoane din Rusia, este prevăzută în decretul privind măsurile de răspuns la ”ţările neprietenoase” semnat de preşedintele rus, Vladimir Putin, la 23 aprilie.

La 5 martie, la nouă zile după începerea aşa-numitei ”operaţiuni militare speciale” ruseşti în Ucraina, Putin a ordonat guvernului să întocmească o listă a ţărilor care desfăşoară ”acţiuni neprietenoase” împotriva Rusiei, aminteşte EFE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

20 Mai 2026, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 16:48 // Actual //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!