Cu trenul de la Chișinău la Praga! Cât costă un bilet și care este programul călătoriilor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță despre posibilitatea de a călători cu trenul de la Chișinău la Praga, capitala Cehiei. Prețurile pentru o călătorie încep de la 66 de euro. Călătoria durează aproximativ 24 de ore.

Pentru a ajunge la Praga, pasagerii vor avea o escală la București. Până la București puteți ajunge cu trenul sau cu un alt mijloc de transport. Bilete pot fi achiziționate la casele Gării Feroviare din Chișinău.

„Anual, peste șapte milioane de turiști din întreaga lume, aleg ca destinație capitala Cehiei, întrucât arhitectura și cultura păstrată de secole surprinde. Încă mai stai pe gânduri? Cumpără chiar acum un bilet spre Praga din casele Gării Feroviare din Chișinău.”

Orarul curselor: București- Praga

14.00 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 13.51;
17.45 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 16.42;
22.02 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 20.42.

Trenul Chișinău-București circulă de trei ori pe săptămână, în zilele de marți, joi și duminică. Trenul pornește din Chișinău la ora 17.20 și ajunge la București la ora 06.17.

Biletele spre destinații europene pot fi procurate din Gara Feroviară Chișinău, sau online- https://bit.ly/bilete_online.

În caz că intenționați să ajungeți la Gara București cu un oricare alt tip de transport, biletele, oricum, le puteți procura din timp, din Chișinău.

#Praga #gara feroviara #calatorii cu trenul #CFM #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova erau vacante, la sfârșitul trimestrului II 2026, circa 31,9 mii de locuri de muncă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Numărul acestora s-a redus cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,3% comparativ cu trimestrul I 2026.

Rata locurilor de muncă vacante, calculată ca raport între posturile libere și numărul total de locuri de muncă, a constituit 4,5%, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul II 2025.

O parte a posturilor neocupate se regăsește în sectorul public. Din totalul de 31,9 mii de locuri vacante, 13,3 mii, sau 41,6%, erau în sectorul bugetar.

Cele mai multe posturi libere au fost raportate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurările sociale obligatorii, unde erau vacante circa 7,9 mii de locuri de muncă. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 4,7 mii de posturi, iar în învățământ – 4,3 mii.

Administrația publică se detașează și în ceea ce privește ponderea locurilor neocupate. Rata posturilor vacante în acest sector a ajuns la 13,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă era liber.

Rate ridicate ale locurilor vacante au mai fost înregistrate în transport și depozitare – 6,5%, precum și în sănătate și asistență socială și în activitățile de artă, recreere și agrement – câte 6,2%.

La polul opus, cele mai mici rate ale locurilor vacante au fost consemnate în comerț și reparații auto – 2%, alte activități de servicii – 2,1%, precum și în informații și comunicații – 2,4%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, cea mai mare creștere a numărului de posturi libere a fost înregistrată în învățământ, cu aproximativ 500 de locuri. În construcții, numărul posturilor vacante a crescut cu circa 400, iar în comerț și reparații auto – cu aproximativ 300.

Cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul locurilor vacante s-a redus cu aproximativ 1,2 mii. În administrația publică și apărare, precum și în industria prelucrătoare, diminuarea a fost de circa 200 de posturi în fiecare domeniu.