Moscova urzește un scenariu de alipire a Transnistriei la Rusia: Perspectivă în viitorul apropiat

Aderarea Transnistriei la Rusia este văzută de Moscova drept „perspectivă în viitorul apropiat”. Declarațiile aparțin deputatului din Duma de Stat Dmitri Belik, scrie realitatea.md.

Conform lui, intenția regiunii separatiste de a face parte din componența Federației Ruse trebuie „luată în serios”, informează RIA. În același timp, conform lui, declarațiile recente ale așa-numitului ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, reprezintă „voința poporului”.

„Propunerea Transnistriei de a se alătura Rusiei nu este viitor nemărginit și îndepărtat, mai degrabă, este viitorul apropiat. Și pentru că acolo locuiesc oameni vorbitori de limbă rusă, care ne sunt aproape în spirit, trebuie să luăm în serios acest lucru”, susține Belik.

Mai mult, deputatul crede că Moldova ar putea deveni candidată la aderare la NATO. Așadar, Belik susține că „nu se cunoaște cum se va comporta Chișinăul” după asemenea pretinse evenimente.

Amintim că Vitalii Ignatiev spunea că în cadrul unui interviu acordat agenției Sputnik Moldova, pagina web a căreia a fost anterior blocată de către Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău, că fie autoritățile constituționale vor accepta „divorțul pașnic”, fie va escalada conflictul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Moscova #tranistria #independenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.