Dinu Plângău denunță criza energetică: Incompetență, corupție și sabotaj național

Liderul Platformei DA, Dinu Plângău, a criticat dur situația din sectorul energetic al Republicii Moldova, acuzând autoritățile de incompetență, corupție și lipsă de soluții pentru criza actuală. Într-o postare publică, Plângău a calificat acțiunile guvernului drept un „sabotaj” împotriva intereselor naționale, menționând că responsabilitatea revine direct unor oficiali precum ministrul Energiei, Victor Parlicov, și premierul Dorin Recean.

„Am consumat cel mai scump gaz din istorie timp de doi ani, iar iarna aceasta ne prinde fără soluții concrete pentru asigurarea măcar a unui minim de gaz. Dacă Parlicov ar fi avut pic de obraz, și-ar fi dat demisia demult, împreună cu Recean,” a declarat Plângău.

El a subliniat că Blocul „Împreună” a propus deja soluții concrete, inclusiv un proiect de lege și un mecanism pentru compensații, însă guvernul actual preferă să depindă de ajutorul extern, ceea ce, în opinia liderului Platformei DA, „este o iritare a demnității noastre naționale.”

Plângău a mai afirmat că anumite decizii din sectorul energetic au fost luate în interesul unor grupuri restrânse, sugerând că ar exista oficiali care au beneficiat financiar de pe urma acestei crize. „Războiul hibrid poate acoperi orice act de corupție și incompetență, dar moldovenii vor fi cei care plătesc prețul,” a avertizat el.

În prezent, prețul metanului pela hubul gazier TTF depășește 500 de dolari per mia de metri cubi, iar în rezultat ANRE a aprobat majorarea tarifelor cu peste 30%, la 16,74 lei metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plingau #gaz #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.