Diplomația Moldovei, în ofensivă. Sturza: Ursula von der Leyen și Merkel, implicate în soluționarea crizei gazelor

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza explică cum au avut loc negocierile cu Gazprom, cine a fost implicat și ce s-ar fi întâmplat cu enclava din stânga Nistrului în cazul în care rușii închideau robinetul la gaz.

Trebuie să recunoaștem că, pe moment, formula reală de preț la care au ajuns guvernul R. Moldova și „Gazprom” este una foarte bună. Se pare că miracolul s-a produs în ultimul moment, când rușii au lăsat deoparte condițiile dure politice și -culmea! – au acceptat formula de business a moldovenilor. Formulă bine gândită, bănuiesc eu, împreună cu experți europeni”, susține Ion Sturza.

Un singur inconvenient – amânarea de facto a implementării Pachetului 3 energetic. Adică separarea producției de transport și, respectiv, distribuție. O mică problemă în relațiile noastre cu UE. De ce mică? Păi, până la noi mai sunt nemții cu Nord Stream 2. După ei, și noi repejor…

Capitalele lumii, puse pe jar cu criza gazelor din Moldova

De ce totuși s-a produs miracolul? Fostul premier spune că Moldova a întreprins o ofensivă diplomatică fără precedent. Au fost contactate capitalele Baku, Ankara, București, Viena, Berlin, Varșovia, Budapesta, Bruxelles și, bineînțeles, Moscova. Partenerii externi au fost foarte receptivi! Las autoritățile diplomatice să vă dea mai multe informații relevante. Un lucru vreau să menționez – Ursula von der Leyen și Angela Merkel au fost implicate. Aici găsim și un răspuns celor care critică curentul de gândire germanofil de la Chișinău – o abordare pragmatica a relațiilor cu Federația Rusă.

Cazul disputei Moldovei mici și sărace cu gigantul „Gazprom” (a se citi Federația Rusă) a stârnit foarte mult atenția a presei internaționale. Euronews, BBS, FT, Bloomberg… A început să fie o problemă majoră de imagine pentru Federația Rusă ca furnizor serios, imagine și așa mult șifonată de criza gazelor”, a punctat Sturza.

În opinia omului de afaceri, reprezentanții Moldovei nu au vrut sub nici o formă să accepte discuții pe dimensiunea reglementării rapide a conflictului transnistrean. – Deconectarea Moldovei ar fi însemnat automat și deconectarea Transnistriei, care rămânea fără alternative și îngheța la propriu.

Chiar dacă rușii ar fi închis robinetul la gaz, Sturza precizează că, Moldova are astăzi multiple soluții de import de gaz, altele decât din Federația Rusă. Primul și cel mai plauzibil – conducta Iași-Chișinău, operațională și plină cu gaz, capabilă să satisfacă necesitățile malului drept. Revers din Balcani, tranzit prin Ucraina din Europa, posibilități de înmagazinare în Ucraina, România…

Gazprom risca să piardă Moldova

Din punct de vedere al businessului gazier, omul de afaceri spune că, Gazprom înțelege foarte bine că prețurile pe piața spot o vor lua la vale. În primăvara vor fi în jurul 150-200 USD. Ei mereu s-au luptat pentru formule legate de petrol, mult mai constante pentru furnizor.

Odată conectată la surse alternative, Moldova nu mai revine la Gazprom, lucru care nu-i avantajează pe ruși. Moldova rămâne un nod de furnizare extrem de important, controlul asupra căruia nu trebuie pierdut. Trebuie cumva reglementată problema datoriei curente. Faptul că s-a acceptat ca ea să fie auditată e o mare realizare. Despre datoriile de 7,5 miliarde ale Transnistriei nici un cuvânt!”, precizat Sturza.

#capitale #pachetul energetic #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a prelungit, pe 9 iulie, starea de urgență în economie pentru încă o lună. Autoritățile din regiune explică decizia prin criza continuă cauzată de limitarea aprovizionării cu gaze și reducerea veniturilor bugetare, transmite IPN.

Decretul privind extinderea stării de urgență a fost aprobat în cadrul celei de-a doua sesiuni extraordinare a așa-numiților deputați transnistreni, măsura fiind instituită acum aproape opt luni în stânga Nistrului.

După ședință, șeful așa-zisului Soviet Suprem, Alexander Korshunov, a confirmat că autoritățile trec la un regim de economisire drastică: „Toate organele administrației de stat și municipale funcționează acum în regim de austeritate”.

Cheltuielile în mai multe domenii au fost „reduse drastic”: fondurile rutier și de mediu, fondul investițiilor de capital, precum și așa-numitul fond al solicitărilor alegătorilor au fost înghețate. Toate proiectele pe care autoritățile intenționau să le pună în implementare în 2025 au fost amânate pe termen nedeterminat, a adăugat Alexander Korshunov.

„Este clar că, în astfel de circumstanțe, va trebui probabil să se ia decizii care nu sunt întotdeauna populare”, a adăugat Korshunov, referindu-se la restrângerea programelor de stat și la redistribuirea fondurilor.

În ajunul reuniunii a fost organizată o ședință extinsă privind subiectele economice, la care au participat așa-numiți reprezentanți ai puterii executive și legislative, inclusiv responsabili de finanțe, precum și membri ai executivului local. Potrivit surselor oficiale, au fost discutate concluziile așa-zisei comisii guvernamentale privind stabilizarea economică, inclusiv propuneri privind reducerea cheltuielilor și redistribuirea bugetului.

De asemenea, autoritățile din regiune au anunțat că ajustează bugetul și pregătesc un proiect de buget pentru anul viitor. Din cauza presiunii externe și a veniturilor instabile, aleșii de la Tiraspol spun că este dificil să facă prognoze și că principala misiune este să respecte obligațiile minime față de populație.

Anterior, administrația de la Tiraspol a recunoscut că executarea bugetului actual este imposibilă. Producția industrială a scăzut cu 43%, iar comerțul exterior cu 31,5%. Conform previziunilor, PIB-ul ar trebui să scadă cu 12% în 2026, iar inflația ar trebui să crească la 16%.

Din 1 iulie și până la sfârșitul anului, Tiraspolul introduce o plată eșalonată a salariilor pentru bugetari. Finanțarea va fi divizată în două părți – până la data de 20 și din 21 până la sfârșitul lunii. Administrațiile orașelor din regiune au primit ordin să returneze soldul fondurilor locale în bugetul central.

#transnitria #stare de urgenta #economie