Adrian Gavriliță despre reforma BNM: ”Dreptul de veto al președintelui nu este o problemă”

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, afirmă că nu vede nicio problemă în faptul ca președintele Republicii Moldova să primească drept de veto în procedura de confirmare a conducerii Băncii Naționale a Moldovei. Prevederea se regăsește în noua lege privind BNM, aflată în proces de adoptare.

Potrivit ministrului, implicarea șefului statului în această etapă nu ar afecta independența instituției și nici buna funcționare a sistemului bancar, ci ar reprezenta „o garanție suplimentară” în procesul de selectare a persoanelor care vor conduce banca centrală.

„Eu nu văd neapărat o problemă în asta. Președintele statului, în situația noastră, este persoana cu cel mai mare vot și mandat direct din partea cetățenilor. Prin urmare, nu văd o problemă ca astfel de modificări și intervenții pe un domeniu atât de important să includă un rol și pentru președinte”, a declarat ministrul.

Gavrilița a mai precizat că această schimbare nu este o condiție a FMI: „Nu cred că este o condiție obligatorie a FMI-ului, dar este un proiect la care s-a lucrat mult timp. Noi, probabil, încă vom fi în Parlament cu proiectul în perioada discuțiilor cu FMI, ca să ne asigurăm că ceea ce aprobăm astăzi este în linie cu așteptările și standardele.”

Noua lege privind Banca Națională rescrie arhitectura de guvernanță a instituției și întărește criteriile de selecție pentru conducere, scurtează mandatele, introduce proceduri clare de revocare și oferă Consiliului de supraveghere un rol extins. Președintele țării va avea un rol decisiv în confirmarea sau blocarea revocărilor, mecanism descris ca un „dublu veto”.

Proiectul schimbă și regimul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale, aliniindu-l la practicile europene. Autoritățile afirmă că reforma este compatibilă cu standardele UE și reprezintă o etapă necesară în parcursul de preaderare al Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#adrian gavrilita #reforma bnm #drept de veto #BNM #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina