Adrian Gavriliță despre reforma BNM: ”Dreptul de veto al președintelui nu este o problemă”

26 Nov. 2025, 13:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
26 Nov. 2025, 13:37 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, afirmă că nu vede nicio problemă în faptul ca președintele Republicii Moldova să primească drept de veto în procedura de confirmare a conducerii Băncii Naționale a Moldovei. Prevederea se regăsește în noua lege privind BNM, aflată în proces de adoptare.

Potrivit ministrului, implicarea șefului statului în această etapă nu ar afecta independența instituției și nici buna funcționare a sistemului bancar, ci ar reprezenta „o garanție suplimentară” în procesul de selectare a persoanelor care vor conduce banca centrală.

„Eu nu văd neapărat o problemă în asta. Președintele statului, în situația noastră, este persoana cu cel mai mare vot și mandat direct din partea cetățenilor. Prin urmare, nu văd o problemă ca astfel de modificări și intervenții pe un domeniu atât de important să includă un rol și pentru președinte”, a declarat ministrul.

Gavrilița a mai precizat că această schimbare nu este o condiție a FMI: „Nu cred că este o condiție obligatorie a FMI-ului, dar este un proiect la care s-a lucrat mult timp. Noi, probabil, încă vom fi în Parlament cu proiectul în perioada discuțiilor cu FMI, ca să ne asigurăm că ceea ce aprobăm astăzi este în linie cu așteptările și standardele.”

Noua lege privind Banca Națională rescrie arhitectura de guvernanță a instituției și întărește criteriile de selecție pentru conducere, scurtează mandatele, introduce proceduri clare de revocare și oferă Consiliului de supraveghere un rol extins. Președintele țării va avea un rol decisiv în confirmarea sau blocarea revocărilor, mecanism descris ca un „dublu veto”.

Proiectul schimbă și regimul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale, aliniindu-l la practicile europene. Autoritățile afirmă că reforma este compatibilă cu standardele UE și reprezintă o etapă necesară în parcursul de preaderare al Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

28 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 10:14 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova va trebui să-și reducă treptat deficitul bugetar de la aproximativ 6% la 3% din Produsul Intern Brut (PIB), în cadrul discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI) cu privire un eventual nou acord de finanțare. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că instituția financiară internațională recomandă o ajustare anuală de aproximativ 0,5 puncte procentuale, fără a impune atingerea imediată a pragului de 3%.

Potrivit ministrului, reprezentanții FMI sunt conștienți că o reducere bruscă a deficitului bugetar ar fi dificil de realizat, motiv pentru care discuțiile vizează o consolidare fiscală graduală.

„FMI nu insistă ca pentru anii 2026–2027 să avem un deficit de 3%, deoarece toți sunt realiști. Ne propun o reducere a deficitului cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, astfel încât să ajungem treptat la acest nivel”, a explicat Victoria Belous.

Ministrul a precizat că, pentru anul 2027, recomandarea Fondului este ca autoritățile să înceapă reducerea deficitului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, urmând ca ajustările să continue și în anii următori.

Dacă deficitul bugetar ar porni de la nivelul de 6% din PIB și ar fi redus anual cu câte 0,5 puncte procentuale, atingerea pragului de 3% ar necesita aproximativ șase ani. Astfel, într-un asemenea scenariu, obiectivul ar putea fi realizat în jurul anului 2032.

Reducerea deficitului presupune diminuarea diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului. Aceasta poate fi realizată prin creșterea încasărilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice sau combinarea celor două măsuri. Victoria Belous nu a detaliat însă ce ajustări concrete ar urma să fie aplicate pentru atingerea obiectivului.

Un deficit bugetar de 6% din PIB înseamnă că statul cheltuiește cu echivalentul a 6% din valoarea economiei mai mult decât încasează, diferența fiind acoperită, în principal, prin împrumuturi și alte surse de finanțare.