Adrian Gavriliță despre reforma BNM: ”Dreptul de veto al președintelui nu este o problemă”

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, afirmă că nu vede nicio problemă în faptul ca președintele Republicii Moldova să primească drept de veto în procedura de confirmare a conducerii Băncii Naționale a Moldovei. Prevederea se regăsește în noua lege privind BNM, aflată în proces de adoptare.

Potrivit ministrului, implicarea șefului statului în această etapă nu ar afecta independența instituției și nici buna funcționare a sistemului bancar, ci ar reprezenta „o garanție suplimentară” în procesul de selectare a persoanelor care vor conduce banca centrală.

„Eu nu văd neapărat o problemă în asta. Președintele statului, în situația noastră, este persoana cu cel mai mare vot și mandat direct din partea cetățenilor. Prin urmare, nu văd o problemă ca astfel de modificări și intervenții pe un domeniu atât de important să includă un rol și pentru președinte”, a declarat ministrul.

Gavrilița a mai precizat că această schimbare nu este o condiție a FMI: „Nu cred că este o condiție obligatorie a FMI-ului, dar este un proiect la care s-a lucrat mult timp. Noi, probabil, încă vom fi în Parlament cu proiectul în perioada discuțiilor cu FMI, ca să ne asigurăm că ceea ce aprobăm astăzi este în linie cu așteptările și standardele.”

Noua lege privind Banca Națională rescrie arhitectura de guvernanță a instituției și întărește criteriile de selecție pentru conducere, scurtează mandatele, introduce proceduri clare de revocare și oferă Consiliului de supraveghere un rol extins. Președintele țării va avea un rol decisiv în confirmarea sau blocarea revocărilor, mecanism descris ca un „dublu veto”.

Proiectul schimbă și regimul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale, aliniindu-l la practicile europene. Autoritățile afirmă că reforma este compatibilă cu standardele UE și reprezintă o etapă necesară în parcursul de preaderare al Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#adrian gavrilita #reforma bnm #drept de veto #BNM #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).