Ioniță a detonat bomba: Statul aruncă 180 de milioane de lei pe fereastră doar din proasta gestionare a împrumuturilor

25 Nov. 2025, 16:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Nov. 2025, 16:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să plătească sute de milioane de lei în plus doar din cauza faptului că Guvernul se împrumută tot mai mult pe piața internă, unde dobânzile sunt de trei ori mai mari decât cele externe. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru ziua.md, în care expertul a explicat cum evoluează datoria publică în 2025, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu pentriu ziua.md.

Potrivit lui Ioniță, Executivul planifica inițial să se împrumute cu aproximativ 44 de miliarde de lei în acest an, dintre care doar opt miliarde ar fi reprezentat creșterea reală a datoriei. Restul banilor erau destinați achitării unor împrumuturi vechi. Între timp, necesarul a crescut, iar până la sfârșitul anului statul ar urma să se împrumute între 45 și 46 de miliarde de lei, afirmă economistul.

Acesta subliniază că situația pe piețele externe este nefavorabilă, ceea ce a împins Guvernul să se bazeze masiv pe piața internă. Diferența de cost este însă uriașă: „În prezent, la FMI te împrumuți cu aproximativ 3%, iar pe piața internă ultimele tranzacții sunt la 9,4%”, a precizat Ioniță.

Economistul a exemplificat pierderile: doar la un împrumut de trei miliarde de lei, diferența de aproximativ șase puncte procentuale față de finanțarea externă generează un cost suplimentar de circa 180 milioane de lei pe an, bani plătiți exclusiv din dobânzi.

Ioniță afirmă că îndatorarea pe intern este de patru ori mai scumpă decât cea externă atunci când se raportează costul total în lei al datoriei, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetului și a contribuabililor.

Potrivit expertului, statul va continua să se împrumute accelerat până la sfârșitul anului, dar fără o restructurare a strategiei datoriilor, povara financiară va rămâne una ridicată și nesustenabilă.

Ultimle date ale Ministereului Finanțelor arată că la sfârșitul lunii octombrie, datoria de stat internă la valoarea nominală, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a majorat cu 4,7 miliarde de lei şi a constituit 48,6 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 5,7 miliarde de lei la
valoarea nominală și a emisiunii VMS prin intermediul platformei electronice eVMS.md cu 451,81 mil.lei, precum și din contul răscumpărării VMS convertite în
sumă de 1,08 miliarde de lei și a răscumpărării VMS emise pentru unele scopuri stabilite de lege în sumă de 360,0 mil.lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.