(DOC) Vești bune pentru sectorul turistic. A fost lansat Ghidul Juridic pentru inițierea afacerilor în turism

Reprezentanții sectorului turistic din Republica Moldova și doritorii de a lansa afaceri în turism pot deja consulta „Ghidul Juridic pentru inițierea afacerilor în turism”. Ghidul Juridic a fost elaborat sub auspiciile Ministerul Economiei al Republicii Moldova, cu asistența tehnică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Marii Britanii. Ulterior, acest ghid a fost actualizat cu suportul Activității de susținere a Competitivității în Industria Usoară si cea a Turismului (USAID Moldova , EDGE) împreuna cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

Ghidul juridic pentru inițierea afacerilor în turism este conceput ca un ghid accesibil, într-un limbaj popular, cu interpretări profesioniste ale normelor legale aferente cadrului juridic al activităților din industria turismului, cu precădere pentru întreprinderile micro și mici și activitățile liber-profesioniste.

Potrivit Asociației Naționale pentru Turism Receptor din Moldova, Ghidul juridic va servi drept repere regulatorii, pentru cele mai esențiale cerințe, și nu va cuprinde exhaustiv toate obligațiile stabilite prin legislația în vigoare. Adițional, ghidul include unele recomandări utile și sfaturi practice pentru etapa de start-up. Acest Ghid a fost elaborat sub auspiciile Ministerului Economiei și Infrastructurii din Moldova, cu asistența tehnică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID, Guvernul Suediei și Marii Britanii. Ulterior, acest ghid a fost actualizat cu suportul Activității de susținere a Competitivității în Industria Ușoară si cea a Turismului (USAID, EDGE) împreuna cu Ministerul Culturii.

#afacere in turism #ghid juridic #ANTRIM #ministerul economiei #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.