Dosarul ROZUM: Rusia încearcă să impună un sistem de monitorizare a pieței media din Moldova

02 Iun. 2026, 09:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2026, 09:00 // Actual //  bani.md

În ultimii ani, domeniul proprietății intelectuale din Republica Moldova a devenit nu doar o piață economică, ci și un spațiu de interes strategic al Federației Ruse. În centrul unui scandal care ridică semne serioase de întrebare se află compania „ROZUM IT” SRL – o firmă prezentată public drept simplu furnizor de content muzical și tehnologii pentru monitorizarea muzicii difuzate în spațiul public al Republicii Moldova. Însă documentele și informațiile analizate indică o realitate mult mai gravă: posibile conexiuni directe cu infrastructuri rusești de control al drepturilor intelectuale și cu persoane asociate intereselor Federației Ruse.

Numele care apare constant în jurul companiei „ROZUM IT” SRL este Andrei Kricevski – persoană cunoscută în spațiul Federației Ruse pentru conexiunile sale cu structurile rusești de gestiune colectivă a drepturilor – РАО (Общероссийская общественная организация „Российское Авторское Общество”) și ВОИС („Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности”). Potrivit informațiilor analizate, inclusiv Centrul Național Anticorupție ar fi constatat interesul direct al acestuia în promovarea anumitor structuri pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul persoanelor interpuse – Pădure Constantin și Gherman Stela.

Documentele analizate indică faptul că acesta ar fi promovat în Republica Moldova implementarea sistemelor FONMIX și HIPERGRAF – platforme de monitorizare și analiză audio-video dezvoltate în ecosistemul tehnologic rusesc.

Și mai grav este faptul că Serviciul de Informații și Securitate ar fi semnalat existența riscurilor asociate profilului lui Kricevski Andrei. și conexiunilor sale din Federația Rusă.

Aici apare întrebarea-cheie: este ROZUM o companie moldovenească independentă sau o continuare mascată a infrastructurii FONMIX în Republica Moldova?

Mai multe aspecte tehnice indică că platformele rozum.md și fonmix.ru utilizează credențiale identice de acces – același username și aceeași parolă. În orice investigație de securitate informatică, un asemenea indiciu reprezintă o componentă extrem de serioasă, ceea ce indică posibilitatea existenței aceleiași infrastructuri tehnologice operate sub denumiri diferite.

Infrastructura DNS utilizată de ROZUM apare în aceeași zonă tehnică cu domeniile fonmix.ru și nris.ru – ultimul fiind asociat ecosistemului rusesc IPChain, o structură digitală de administrare a drepturilor intelectuale proprietarul căreia este Andrei Kricevski.

În Federația Rusă, infrastructurile digitale privind drepturile intelectuale nu reprezintă doar instrumente comerciale. Ele fac parte dintr-un sistem integrat de monitorizare, raportare și control economic al pieței muzicale și media. Prin intermediul acestor sisteme circulă nu doar bani, ci și informații strategice despre utilizatori și operatori economici.

Investigația scoate în evidență și rolul companiei Prime Time AV Lab Limited – entitate care deține 75% din „ROZUM IT” SRL. Aceeași companie apare anterior conectată cu „Формакс”, dezvoltatorul sistemului FONMIX din Federația Rusă. Tot această structură apare asociată cu persoane din conducerea OGC-urilor rusești РАО și ВОИС. Un aspect deosebit de interesant și care ridică semne suplimentare de întrebare este faptul că „ROZUM IT” SRL apare pe piața Republicii Moldova exact în perioada imediat următoare începerii invaziei Federației Ruse în Ucraina, fiind reprezentată de cetățeanul Republicii Belarus, Alexei Guerassimov.

Totodată, investigația relevă faptul că infrastructura asociată ecosistemului ROZUM funcționează în mai multe state post-sovietice sub diferite denumiri și formule juridice, ceea ce indică existența unei rețele regionale bine organizate. În același timp, pentru a prezenta proveniența programelor ca fiind de pe piața europeană a fost înregistrată în orașul Berlin compania „ROZUM EUROPE”, structură utilizată pentru camuflarea provenienței rusești și a conexiunilor reale cu infrastructura asociată cercului lui Andrei Kricevski.

Potrivit informațiilor obținute, la adresa oficială de înregistrare a „ROZUM EUROPE” din Berlin nu ar activa în realitate nicio companie și nu există indicii privind desfășurarea unei activități comerciale efective. Această situație este caracteristică adesea structurilor create formal pentru mascarea beneficiarilor efectivi, transferul fluxurilor financiare și crearea aparenței unei entități europene independente, în scopul distanțării de originea și interesele Federației Ruse.

Mai mult, administratoarea companiei «ROZUM EUROPE» este Gherman Stela, persoană care, după cum a fost menționat anterior, figurează în materialele analizate ca fiind identificată de către CNA drept persoană interpusă a lui Andrei Kricevski. De asemenea, potrivit informațiilor examinate, aceasta a exercitat funcția de prima administratoare a AO MORA, iar pe cardul său bancar personal erau transferate mijloace bănești direct de la Andrei Kricevski.

De menționat că în Republica Moldova, în susținerea activității ROZUM și în interesul lui Andrei Kricevski au fost înregistrate mai multe asociații obștești, având ca scop intervenția în domeniul proprietății intelectuale și influențarea sistemului de gestiune colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe. Mai mult, unele dintre aceste structuri, AO MORA, AO MORA-CONEX și AO Victoria Legalității prin deciziile AGEPI au fost constatate drept asociații care sunt înregistrate, finanțate şi gestionate în interesele lui Andrei Kricevskii prin intermediul lui Pădure Constantin., Gherman Stela. şi persoanele interpuse din anturajul său.

Apreciem drept imperativ să semnalăm că toate circumstanțele analizate indică faptul că, prin intermediul AO Victoria Legalității, se urmărește legalizarea și implementarea pe teritoriul Republicii Moldova a unui software de monitorizare provenit din Federația Rusă, prin emiterea unei decizii respective din partea AGEPI. Relevant este faptul că o primă tentativă de implementare pe teritoriul Republicii Moldova a unui asemenea mecanism de monitorizare promovat de OGC-urile din Federația Rusă a avut loc încă la finele anului 2019, când la sediul AGEPI a fost prezentat softul FONMIX direct de către RAO. Cu toate acestea, conducerea AGEPI de la acel moment a respins categoric promovarea și implementarea unui asemenea sistem.

În contextul războiului hibrid purtat de Federația Rusă în regiune, controlul infrastructurilor digitale care gestionează fluxuri de date și bani în domeniul proprietății intelectuale devine un instrument de influență economică și informațională.

Astfel, cazul ROZUM atinge domeniul securității economice și informaționale a Republicii Moldova și devine un nou instrument de influență al OGC-urilor Federației Ruse asupra unui sector strategic al statului.

Despre modul ilegal de substituire a funcțiilor OGC-urilor naționale, mecanismele prin care titularii autohtoni de drepturi sunt prejudiciați cu milioane de lei, iar utilizatorii sunt induși în eroare, precum și despre încercările de modificare a cadrului normativ pentru promovarea și legalizarea în Republica Moldova a așa-numitelor „drepturi ale ROZUM”, puteți citi în următoarea investigație jurnalistică.

17 Iun. 2026, 16:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iun. 2026, 16:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul României analizează eliminarea taxei de 25 de lei (aproximativ 1,25 euro) aplicate coletelor din afara Uniunii Europene, o măsură care a stârnit controverse între susținătorii comerțului online și reprezentanții magazinelor locale. Proiectul de lege, care a primit deja mai multe avize favorabile în Parlament, este prezentat de inițiatori drept o soluție pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și simplificarea cumpărăturilor online. În schimb, comercianții români avertizează că eliminarea taxei ar putea favoriza și mai mult platformele asiatice precum Temu și Shein, cu efecte negative asupra economiei locale și pieței muncii.

Taxa logistică se aplică coletelor extracomunitare cu valoare redusă. Potrivit susținătorilor proiectului, aceasta majorează artificial costul produselor comandate și creează sarcini administrative suplimentare pentru operatorii poștali și firmele de curierat.

De cealaltă parte, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) susține că eliminarea taxei ar amplifica avantajele competitive ale marilor platforme din afara Uniunii Europene. Organizația citează un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, potrivit căruia vânzările comercianților non-UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei (aproximativ 880 de milioane de euro).

Conform cercetării, într-un scenariu în care platformele din afara UE își continuă expansiunea fără măsuri de echilibrare a pieței, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei (circa 356 de milioane de euro) din contribuția sectorului la PIB în 2026, iar peste 4 600 de locuri de muncă ar putea dispărea.

Reprezentanții industriei mai arată că taxa de 25 de lei românești a adus la bugetul de stat circa 32 de milioane de euro doar în primele trei luni ale anului 2026.

Amintim că în Republica Moldova autoritățile intenționează să aplice taxe pentru cumpărăturile pe coletele internaționale din octombrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!