Piață de un miliard de lei! Firma unui fost premier milionar, în top 3 importatori de semințe

02 Iun. 2026, 09:48
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Iun. 2026, 09:48 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova achită anual între 1 și 1,13 miliarde de lei pentru importul de material semincer destinat principalelor culturi agricole, iar doar în primele patru luni și jumătate ale anului 2026 valoarea importurilor a ajuns deja la 842 de milioane de lei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit studiului, cea mai mare parte a cheltuielilor este concentrată pe hibrizii de floarea-soarelui și porumb, care domină atât ca volum, cât și ca valoare. În medie, Republica Moldova importă anual între 3.500 și 4.000 de tone de semințe de porumb și circa 2.100 de tone de hibrizi de floarea-soarelui. La mare distanță urmează grâul, cu aproximativ 880-1.000 de tone anual, rapița – 280 de tone și orzul – 120 de tone.

Analiza evidențiază și gradul ridicat de dependență de importuri pentru anumite culturi. În cazul rapiței, semințele sunt importate integral, în timp ce la floarea-soarelui importurile rămân predominante, chiar dacă o parte din producție este realizată local. La grâu și orz, fermierii își asigură o bună parte din necesarul de sămânță din propriile gospodării.

Piața este dominată de câțiva importatori mari. În perioada 1 ianuarie – 15 mai 2026, VADALEX-AGRO SRL a efectuat importuri în valoare de 197,6 milioane de lei, fiind urmată de DIAZCHIM SRL, cu 128,2 milioane de lei, și BIOPROTECT SRL (Este controlată de către fostul premier PLDM-ist, Valeriu Streleț. Compania este unul dintre cei mai mari importatori şi distribuitori de chimicale din Moldova n.a), cu 110,3 milioane de lei. Cele trei companii au concentrat aproape 52% din valoarea totală a importurilor de material semincer înregistrate în această perioadă.

Datele arată și o schimbare semnificativă a surselor de aprovizionare. Dacă grâul și orzul provin în principal din Ucraina și România, iar rapița este adusă exclusiv din state vest-europene precum Franța, Spania și Germania, cea mai mare transformare se observă la floarea-soarelui.

Turcia a devenit principalul furnizor de hibrizi de floarea-soarelui pentru fermierii moldoveni, după ce livrările au crescut de la 172 de tone în 2021 la 821 de tone în 2025. Tendința continuă și în 2026, când până la 15 mai au fost importate deja 719 tone din Turcia, volum care depășește importurile din Franța și reduce semnificativ rolul României pe această piață.

La porumb, aprovizionarea se bazează în continuare pe statele membre ale Uniunii Europene, în special România, Franța și Ungaria, însă Ucraina și-a majorat vizibil prezența în ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.