Dosarul Sandulache se repetă?! Domnica Manole ar putea ridica de la stat 800 de mii de lei

Membrul Curții Constituționale, Domnica Manole ar urma să încaseze 800 de mii de lei în dosarul referendumului. Manole a fost acuzată ca a pronunțat o decizie ilegală în anul 2017. În data de 13 iunie, Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe, care îi acordase câștig de cauză Domnicăi Manole pentru a i se acorda prejudiciul moral.

Astfel, Curtea de Apel menține decizia Judecătoriei Chișinău prin care se încasează din contul bugetului de Stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul reclamantei Domnica Manole, suma de 800 000 (opt sute mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală și procuraturii ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală, acțiuni soldate cu achitarea Domnicăi Manole prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 august 2019.

Domnica Manole, potrivit instanței, a fost trasă ilegal la răspundere penală în anul 2017 pentru pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. În acest dosar, ex-judecătoarea a fost achitată 3 ani mai târziu, după ce procurorul de caz, Eugen Rurac a renunțat la acuzațiile penale.

Cazul Domnicăi Manole amintește de cel al fostului PLDM-ist Pantelei Sandulache, care a fost despăgubit cu 400 de mii de euro. Cazul datează din 2012. Curtea de Apel Chișinău a obligat atunci statul să-i achite fostului PLDM-ist un prejudiciu în valoare de 400 de mii de euro pentru tărăgănarea examinării unui dosar în care acesta figura ca victimă. Ministerul Finanțelor a achitat prejudiciul, deși decizia nu era definitivă. Abia după ce Sandulachi a primit banii, procuratura a atacat decizia la Curtea Supremă de Justiție, care a dictat un prejudiciu de numai o mie de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#manole #despagubiri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.