100 de trilioane de dolari și munți de obiecte vechi: povara moștenirii americane

Cercetătorii americani avertizează asupra unui fenomen economic și cultural fără precedent, numit „Marea Transferare a Averii”, prin care generațiile mai în vârstă din SUA vor transmite urmașilor active evaluate la aproximativ 100 de trilioane de dolari. Potrivit estimărilor Cerulli Associates, „generația tăcută” și „baby-boomerii” vor lăsa copiilor lor nu doar bani și proprietăți, ci și milioane de obiecte acumulate de-a lungul deceniilor: argintărie, mobilier antic, porțelanuri, colecții de suveniruri, trenulețe, jucării, reviste, bibelouri și obiecte considerate cândva prețioase. Bloomberg notează însă că majoritatea acestor lucruri nu pot fi convertite în bani, pentru că noile generații nu mai sunt interesate să cumpere astfel de colecții, multe dintre ele fiind considerate hârtii fără valoare sau pur și simplu „junk”, scrie theinsider.ru.

Fenomenul poartă și o încărcătură emoțională puternică. Mulți americani ezită să arunce obiectele părinților, considerând că odată cu ele ar pierde o parte din memoria celor dragi. Povestea scenaristului Nick Malis, prezentată de Bloomberg Businessweek, arată cât de copleșitoare poate fi această moștenire. După moartea mamei sale, artista și colecționara Pepi Kammer, Malis a fost nevoit să sorteze ani de acumulări: jurnale, lucrări semnate de Keith Haring și Roy Lichtenstein, autografe ale lui Andy Warhol și Truman Capote, mii de dozatoare Pez, figurine Popeye și chiar corsete datând din 1791. Procesul a durat ani și a fost profund consumator de energie emoțională.

Sociologii explică faptul că generațiile tinere – X, milenialii și Z – nu mai acordă valoare materială acestor obiecte. Ele locuiesc în apartamente mai mici, se mută des, preferă experiențele în locul colecțiilor și au crescut într-o cultură în care tehnologia a înlocuit acumularea fizică. Telefoanele au eliminat cutiile cu fotografii, streamingul a făcut inutile colecțiile de DVD-uri, iar livrarea rapidă reduce necesitatea de a păstra lucruri „pentru orice eventualitate”. În același timp, spațiul de locuit s-a scumpit, iar americanii tineri au mai puține locuri unde să depoziteze moștenirile voluminoase ale părinților.

În paralel, în SUA a apărut o industrie nouă dedicată „curățeniei intergeneraționale”. Companii specializate ajută familiile să sorteze și să evalueze bunurile acumulate, oferind atât expertiză logistică, cât și suport psihologic. Pentru mulți, despărțirea de obiectele părinților este un proces dureros, care implică atât gestionarea bunurilor, cât și gestionarea trecutului.

Deși multe obiecte sunt considerate demodate, piețele de nișă rămân active. Porțelanul de calitate și argintăria pot găsi încă cumpărători dedicați, iar unele colecții – precum cartonașele de baseball din anii ’50–’60 sau din anii ’90 târzii – se pot vinde cu mii de dolari. Totuși, imensa majoritate a obiectelor din casele americanilor vârstnici nu valorează mult, iar urmașii sunt puși în fața unei dileme: cum să păstreze esențialul, fără a deveni gardienii unei acumulări de o viață.

#mostenire #avere #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie