Drumul pentru diversificare energetică a adus Ungaria înapoi acasă: este pe cale să devină Kuweitul de pe Dunăre

03 Dec. 2022, 16:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Dec. 2022, 16:12 // Actual //  bani.md

În 2012, războiul pentru energie în Europa de Est era în toi. Polonia îşi flutura în faţa tuturor ceea ce se credea atunci că reprezintă cele mai mari rezerve de gaze de şist din Europa, care i-ar fi asigurat independenţa energetică de Rusia. Visul, care cuprinsese şi România, cu locul trei în Europa la rezerve de gaze de şist, s-a dezumflat zgomotos în următorii ani – calculele fuseseră greşite.

Bulgaria, împărţită între Occident şi Răsărit, dar dependentă aproape în totalitate de gazele ruseşti, interzicea fracturarea hidraulică, tehnologia de extragere a gazelor de şist în care experţi erau nord-americanii. A suspendat atunci şi un proiect  de a construi o nouă centrală nucleară de care erau interesaţi ruşii. Miza acestor mutări era, probabil, obţinerea unui levier pentru negocierile din acelaşi an cu exportatorul rus de energie Gazprom pentru importul de gaze la preţuri mai mici.

Şi Ungaria semna în 2012 un acord cu Gazprom pentru construirea secţiunii ma­ghiare a gazoductului rusesc South Stream, proiect la care între timp Rusia a renunţat.

De atunci şi până acum, Polonia şi-a construit un gazoduct până în Norvegia, unde are o companie care extrage gaze, Bulgaria este încă în mlaştina intereselor geopolitice, dar importă gaze de la noul venit pe piaţă, Azerbaidjanul, iar România, deşi are rezerve mari de gaze uşor recuperabile sub nas, în Marea Neagră, n-a făcut din extragerea acestora o prioritate.

Ungaria însă, săracă în resurse naturale şi deşi a rămas fidelă Rusiei a căutat să profite de orice oportunitate de diversificare, iar acest drum a adus-o … tot acasă. Luna aceasta, compania de petrol şi gaze maghiară Mol a anunţat descoperirea de depozite semnificative de petrol lângă Budapesta. Primele foraje de explorare au fost făcute în iulie, iar producţia a fost deja demarată. Mol a calculat că noua exploatare îi va majora producţia locală cu 10%, iar pe cea totală din Ungaria cu 5%. „Fiecare picătură de petrol produsă în Ungaria contribuie la reducerea dependenţei de energie externă a ţării şi de aceea succesul în explorare este o plăcere“, a spus CEO-ul de la Mol Zsolt Hernádi. Vestea ar mai îmbunătăţi un pic imaginea companiei, care recent a plafonat cantitatea de carburant pe care şoferii o pot cumpăra de la bezinăriile sale. Ultimii ani au fost darnici pentru Ungaria cu noi descoperiri autohtone de petrol, inclusiv cu ajutorul unor companii americane. Mai mult decât atât, această ţară are în desfăşurare un proiect, Corvinus, care are ca scop extragerea gazelor de şist descoperite într-un judeţ lipit de graniţa cu România – Békés. Gazele de şist se află la o adâncime de 3.700-4.500 de metri, raportează portalul de ştiri economice Világgazdaság.

Planurile se suprapun urgenţei energetice declarate de guvern în vara trecută şi includ creşterea producţiei de gaze de la 1,5 miliarde  de metri cubi pe an la cel puţin două miliarde. Proiectul Corvinus a primit statutul de investiţie prioritară şi de aceea este exclus de la regulile obişnuite privind monumentele istorice, protecţia mediului şi construcţiile locale. În aceste condiţii, faza de extragere de gaze ar putea să înceapă chiar în ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.