Ungaria, mamă pentru spionii ruşi. Stick-ul descoperit în anusul unui agent FSB arestat de ucraineni

Stick-ul de memorie USB care conținea date clasificate, descoperit ascuns în anusul unui agent care încerca să treacă granița ucraineană-ungară, ilustrează modul în care Ungaria a devenit un centru pentru spionajul rusesc.

La sfârșitul lunii noiembrie, la un punct de control al trecerii frontierei ucrainene-maghiare, forțele speciale ucrainene au arestat un presupus agent rus chiar în momentul în care acesta încerca să treacă granița de stat.

Bărbatul era un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, care, potrivit declarației agenției de securitate ucrainene SBU, „a colectat informații clasificate despre conducerea și personalul agențiilor de aplicare a legii din Ucraina. Bărbatul plănuia să transfere personal datele Ambasadei Rusiei la Budapesta pe un stick USB”.

Datele furate erau informații personale despre ofițerii agențiilor de informații ucrainene SBU și GUR, lideri ai mișcării Azov și despre personalul militar al Brigăzii 72 mecanizate a Forțelor Armate ale Ucrainei. Cealaltă parte a datelor erau informații militare sensibile despre bazele armatei ucrainene, arsenalele, depozitele și locațiile acestora.

Canalele Telegram ucrainene care au postat filmări video ale arestării s-au concentrat în cea mai mare parte pe un detaliu neconfirmat: că agentul rus ar fi ascuns unitatea USB în anus. Cu toate acestea, cea mai interesantă informație din declarația SBU a fost despre rolul Ungariei și al ambasadei Rusiei la Budapesta, care se pare că era considerată de protagoniști drept un loc sigur pentru organizarea unor astfel de întâlniri.

Atitudinea pro-Kremlin a guvernului Viktor Orban – chiar și după invadarea Ucrainei – este bine cunoscută. Datorită dependenței Ungariei de combustibilii fosili din Rusia, Moscova a luat guvernul Orban ostatic, scrie Balkaninsight.com.

Cu toate acestea, abordarea blândă a Ungariei față de o Rusie beligerantă a atins deja un nivel în care necesitățile economice, în special dependența sa de petrolul și gazele naturale rusești, nu explică în totalitate deciziile guvernului Orban. O abordare permisivă față de activitățile de spionaj ostile, încercările de a submina regimul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei și încetinirea, dacă nu chiar împiedicarea răspunsurilor NATO, încep să creeze probleme vizibile pentru întreaga alianță occidentală.

Budapesta, locul unde rușii se simt în siguranță

Nu este doar un trădător ucrainean întâmplător care încearcă să transmită informații clasificate manipulatorilor săi ruși din Budapesta, care vede Ungaria ca un refugiu sigur.

Pe 10 noiembrie, împreună cu grupul ucrainean OSINT Molfar, Balkaninsight a dezvăluit detalii despre legăturile maghiare ale familiei șefului de spionaj rus Serghei Narîșkin. Molfar a obținut un document oficial despre adresa de domiciliu din Budapesta a fiului lui Narîșkin, Andrep, care, împreună cu soția și copiii săi, au obținut rezidența în Ungaria prin controversatul sistem de vize de aur al Budapestei. Această viză este valabilă nu numai pentru Ungaria, ci și pentru restul spațiului Schengen din interiorul UE.

Adresa de domiciliu a lui Andrei Narîșkin a fost înregistrată pe proprietatea companiei unui om de afaceri care „este prieten de mai bine de zece ani” cu Antal Rogan, șeful Cabinetului Primului Ministru Orban.

Rogan nu este doar în prezent cel mai puternic membru al cabinetului lui Viktor Orban, dar este și ministrul responsabil cu supravegherea agențiilor de securitate națională din ce în ce mai puternice și politizate ale țării, inclusiv agenția de contrainformații însărcinată să urmărească spionii ruși.

Mai interesant, o declarație oficială a biroului cabinetului lui Orban a dezvăluit că contrainformațiile maghiare au descoperit riscuri de securitate națională asociate cu fiul lui Narîșkin abia în 2020 – la patru ani lungi după ce Serghei Narîșkin a devenit șef al SVR, Serviciul de Informații Externe al Rusiei. Contraspionajul maghiar a încercat apoi să retragă familiei permisul de ședere în Ungaria. Cu toate acestea, din cauza recursurilor din partea membrilor familiei Narîșkin și a procedurilor îndelungate în instanță, revocarea încă nu este în vigoare. Aceste dezvăluiri au arătat încă o dată cât de puțin le pasă agențiilor de securitate națională din Ungaria de infiltrarea Rusiei.
Și acesta nu a fost singurul caz îngrijorător din ultimele luni. În martie, Balkaninsight a dezvăluit, de asemenea, că hackerii ruși care lucrează pentru FSB și GRU au pătruns în rețelele IT și comunicațiile interne ale Ministerului de Externe ungar în mai multe rânduri cel puțin din 2012. Guvernul lui Viktor Orban nu a dezvăluit niciodată public aceste incidente, în ciuda gravității lor. Acesta din urmă este demonstrat de faptul că cel mai recent hacking rusesc a avut loc la mijlocul anului 2020 și a rămas o infestare activă chiar și la multe luni după începerea războiului din Ucraina, în februarie 2022. Aliații Ungariei au fost nedumeriți de slaba – sau mai precis non- existenta – reacție a guvernului maghiar la hacking-uri.

#rai #FSB #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.