După un comunicat al ANRE, Ioniță declară că Autoritatea este autorul din spate al legii produselor petroliere

„A devenit cunoscut cine este autorul controversatului proiect de lege privind piața produselor petroliere, care a bulversat opinia publică în această săptămână. (Despre proiect vedeți aici).”, declară expertul economic Veaceslav Ioniță. Economistul susține că prin acest proiect dubios se propune scoaterea de sub reglementare a unui segment important al pieței produselor petroliere. Mai simplu spus, se dă mână liberă companiilor petroliere să fixeze ce preț doresc la o gamă largă de produse petroliere. Fără nici un fel de supraveghere sau reglementare din partea ANRE.

Declarația publicată pe blocul personal a fost făcută la scurt timp după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un comunicat în care susține că opiniile expertului economic, preluate în presă, ar fi un caracter vădit tendențios, bazat pe analize superficiale și argumente eronate.

Cu referire la proiectul controversat, Ioniță scrie că „absolut toți marii jucători de pe piață au produse petroliere de brand. Este o lege în favoarea TUTUROR companiilor petrolier și în defavoarea cetățenilor”.

Autorul proiectului

„În intervenția mea publică am sugerat conducerii PAS să investigheze cum acest proiect a ajuns la ei, dar se pare că nu mai este nevoie de investigație. Astăzi ANRE a emis un comunicat, care de fapt este un autodenunț public, deoarece din comunicat devine clar și se poate deduce foarte simplu, că de fapt ANRE este autorul legii. Ne având dreptul la inițiativă legislativă, cel mai probabil au apelat la un grup de deputați, prin care au dorit să promoveze acest proiect, iar ei rămânând în umbră. Deputații sincer au crezut în buna intenție a conducerii ANRE și au nimerit într-o capcana nedorită de ei

În fapt:

Prin toate acțiunile sale din ultimile luni, ANRE a creat un haos pe piața produselor petroliere, care duce la monopolizarea pieții și ruinarea micilor proprietari de stații PECO în favoarea marilor jucători de pe piață. (Am scris aici)
Prin noul proiect de lege ei speră să rezolve problema cu mâinile altora, expunând noua guvernare.
De fapt legea propune scoaterea de sub orice reglementare a unui segment de piață. ANRE dorește în continuare să primească de la noi câte 85 milioane lei anual pentru reglementare, dar fără a reglementa piața. (Despre bugetul ANRE și cu ce se ocupă ei voi reveni cu alte ocazii)
Efectul acestei legi va fi CREȘTEREA IMEDIATĂ a prețurilor. Ori în Moldova orice ”liberalizare” se termină cu creșterea prețurilor. Doar că ANRE, dorește să se spele de acest lucru și intenționează să plaseze toată vina pe noul Parlament, care urma să voteze această lege.”

Ce nu avem, dar ar fi fost bine să fie

„Am spus de multe ori și mai repet odată. Pentru Moldova, cel mai bine ar fi să avem o piață concurențială, cu prețuri libere, dar din păcate viața a demonstrat că cel puțin la această etapă nu este posibil. Orice ”liberalizare” la noi se termină cu abuzurile companiilor petroliere. (Recomand insistent acest articol)

Din acest motiv: UNICA soluție la ziua de azi pentru produsele petrolier, este reglementarea prețurilor în BAZA LEGII și nu a deciziilor voluntariste ale ANRE.

În prezent avem nevoie de un sistem viabil de protecție a INTERESELOR CONSUMATORILOR.

Orice proiect de lege trebuie să protejeze în primul rând consumatorii. Orișice alt interes trebuie tratat cu mare suspiciune. Doar prin această abordare v-om reuși să facem ordine pe cea mai controversată piață din Moldova”, susține Ioniță.

Apărarea ANRE

După ce aduc învinuiri economistului Veaceslav Ioniță, ANRE continuă prin a face unele precizări în apărarea instituției:

„ANRE nu și-a depășit atribuțiile când a supus reglementării prețurile en-gros la produsele petroliere și a gazului lichefiat, aceste prevederi se regăsesc în redacția actuală a Legii 461/2001. Afirmațiile cu referință la acțiunile de lobby din partea ANRE în favoarea unor companii din piața produselor petroliere sunt false și fără substrat factologic.

În același timp, modificarea Legii 461/2001 privind piața produselor petroliere este stringent necesară, pentru a repara erorile grave admise în cadrul ultimilor modificări.

Proiectul dezbătut în cadrul audierilor publice organizate de către noul Parlament constituie o bună temelie pentru inițierea discuțiilor și vine să aducă reglementări clare, ușor de aplicat și de înțeles pentru toate părțile implicate, în special pentru consumatori.

Noua lege reprezintă un pas spre liberalizarea pieței produselor petroliere, limitarea reglementărilor excesive și apropierea de standardele europene în procesul de formare a prețurilor, care trebuie să fie corecte, transparente și ușor de verificat.

În contextul afirmațiilor privind existența unei ”piețe gri” de comercializare a produselor petroliere sau altor activități ilegale în sectorul dat, Agenția îndeamnă autorul să sesizeze instituțiile competente și să prezinte toate informațiile pe care le deține în acest sens.

În concluzie, ANRE respinge orice afirmații cu caracter denigrator la adresa Agenției sau acțiunile întreprinse de aceasta pentru stabilizarea situației pe piața produselor petroliere.”

#Petroliere #Veaceslav Ioniță #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani