După un comunicat al ANRE, Ioniță declară că Autoritatea este autorul din spate al legii produselor petroliere

„A devenit cunoscut cine este autorul controversatului proiect de lege privind piața produselor petroliere, care a bulversat opinia publică în această săptămână. (Despre proiect vedeți aici).”, declară expertul economic Veaceslav Ioniță. Economistul susține că prin acest proiect dubios se propune scoaterea de sub reglementare a unui segment important al pieței produselor petroliere. Mai simplu spus, se dă mână liberă companiilor petroliere să fixeze ce preț doresc la o gamă largă de produse petroliere. Fără nici un fel de supraveghere sau reglementare din partea ANRE.

Declarația publicată pe blocul personal a fost făcută la scurt timp după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un comunicat în care susține că opiniile expertului economic, preluate în presă, ar fi un caracter vădit tendențios, bazat pe analize superficiale și argumente eronate.

Cu referire la proiectul controversat, Ioniță scrie că „absolut toți marii jucători de pe piață au produse petroliere de brand. Este o lege în favoarea TUTUROR companiilor petrolier și în defavoarea cetățenilor”.

Autorul proiectului

„În intervenția mea publică am sugerat conducerii PAS să investigheze cum acest proiect a ajuns la ei, dar se pare că nu mai este nevoie de investigație. Astăzi ANRE a emis un comunicat, care de fapt este un autodenunț public, deoarece din comunicat devine clar și se poate deduce foarte simplu, că de fapt ANRE este autorul legii. Ne având dreptul la inițiativă legislativă, cel mai probabil au apelat la un grup de deputați, prin care au dorit să promoveze acest proiect, iar ei rămânând în umbră. Deputații sincer au crezut în buna intenție a conducerii ANRE și au nimerit într-o capcana nedorită de ei

În fapt:

Prin toate acțiunile sale din ultimile luni, ANRE a creat un haos pe piața produselor petroliere, care duce la monopolizarea pieții și ruinarea micilor proprietari de stații PECO în favoarea marilor jucători de pe piață. (Am scris aici)
Prin noul proiect de lege ei speră să rezolve problema cu mâinile altora, expunând noua guvernare.
De fapt legea propune scoaterea de sub orice reglementare a unui segment de piață. ANRE dorește în continuare să primească de la noi câte 85 milioane lei anual pentru reglementare, dar fără a reglementa piața. (Despre bugetul ANRE și cu ce se ocupă ei voi reveni cu alte ocazii)
Efectul acestei legi va fi CREȘTEREA IMEDIATĂ a prețurilor. Ori în Moldova orice ”liberalizare” se termină cu creșterea prețurilor. Doar că ANRE, dorește să se spele de acest lucru și intenționează să plaseze toată vina pe noul Parlament, care urma să voteze această lege.”

Ce nu avem, dar ar fi fost bine să fie

„Am spus de multe ori și mai repet odată. Pentru Moldova, cel mai bine ar fi să avem o piață concurențială, cu prețuri libere, dar din păcate viața a demonstrat că cel puțin la această etapă nu este posibil. Orice ”liberalizare” la noi se termină cu abuzurile companiilor petroliere. (Recomand insistent acest articol)

Din acest motiv: UNICA soluție la ziua de azi pentru produsele petrolier, este reglementarea prețurilor în BAZA LEGII și nu a deciziilor voluntariste ale ANRE.

În prezent avem nevoie de un sistem viabil de protecție a INTERESELOR CONSUMATORILOR.

Orice proiect de lege trebuie să protejeze în primul rând consumatorii. Orișice alt interes trebuie tratat cu mare suspiciune. Doar prin această abordare v-om reuși să facem ordine pe cea mai controversată piață din Moldova”, susține Ioniță.

Apărarea ANRE

După ce aduc învinuiri economistului Veaceslav Ioniță, ANRE continuă prin a face unele precizări în apărarea instituției:

„ANRE nu și-a depășit atribuțiile când a supus reglementării prețurile en-gros la produsele petroliere și a gazului lichefiat, aceste prevederi se regăsesc în redacția actuală a Legii 461/2001. Afirmațiile cu referință la acțiunile de lobby din partea ANRE în favoarea unor companii din piața produselor petroliere sunt false și fără substrat factologic.

În același timp, modificarea Legii 461/2001 privind piața produselor petroliere este stringent necesară, pentru a repara erorile grave admise în cadrul ultimilor modificări.

Proiectul dezbătut în cadrul audierilor publice organizate de către noul Parlament constituie o bună temelie pentru inițierea discuțiilor și vine să aducă reglementări clare, ușor de aplicat și de înțeles pentru toate părțile implicate, în special pentru consumatori.

Noua lege reprezintă un pas spre liberalizarea pieței produselor petroliere, limitarea reglementărilor excesive și apropierea de standardele europene în procesul de formare a prețurilor, care trebuie să fie corecte, transparente și ușor de verificat.

În contextul afirmațiilor privind existența unei ”piețe gri” de comercializare a produselor petroliere sau altor activități ilegale în sectorul dat, Agenția îndeamnă autorul să sesizeze instituțiile competente și să prezinte toate informațiile pe care le deține în acest sens.

În concluzie, ANRE respinge orice afirmații cu caracter denigrator la adresa Agenției sau acțiunile întreprinse de aceasta pentru stabilizarea situației pe piața produselor petroliere.”

#Petroliere #Veaceslav Ioniță #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.