„E prea tânăr și în forță” ca să se retragă din politică. Când totuși Dodon ar putea să se lepede de socialism

Liderul PSRM, Igor Dodon afirmă că nu planifică să se retragă din politică, chiar dacă a înregistrat un eșec la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, pentru că „e încă tânăr și în formă”. Dezvăluirile au fost făcute de Dodon în cadrul unui interviu pentru Unimedia.

Ba mai mult, Igor Dodon afirmă că, în prezent este în proces de a lansa noi idei și proiecte astfel încât să „construiască ceva mai bun pentru Moldova”.

„Sunt încă prea tânăr și în formă ca să mă gândesc la retrageri, dimpotrivă, mă gândesc la cum să construiesc ceva bun mai departe, într-un mod solid și matur, cu perspective pentru Moldova”, a spus Dodon.

Totuși, liderul PSRM declară că nu se vede toată viața în politică.

„Asta nu înseamnă că mă văd toată viața în politică. O să activez în acest domeniu atâta timp cât pot fi de folos oamenilor care m-au votat, iar numărul lor este unul foarte mare, deci și responsabilitatea mea față de ei este pe măsură. Acum principala mea preocupare este ca PSRM să devină un partid de opoziție foarte eficient și să apere suveranitatea și neutralitatea țării, să protejeze cetățenii de deciziile abuzive ale noii puteri, să amintească guvernării de răspunderea față de oameni, așa încât toate promisiunile cu care PAS a câștigat alegerile să fie puse în practică până la virgulă, nu selectiv. Cred că o sa avem multă treabă, fiindcă au fost lansate foarte multe promisiuni populiste, fără acoperire, iar noi le vom pune în discuție ori de câte ori guvernarea se va face că uită de ele”, a conchis Dodon.

Amintim că, după alegerile din 11 iulie, se zvonea că, din cauza rezultatului slab înregistrat de PSRM la scrutin, lui Igor Dodon i s-ar fi cerut demisia de la șefia partidului. Recent același zvon a fost mediatizat și în timpul vizitei la Chișinău a lui Dmitrii Kozak, care a avut o întrevedere și cu Igor Dodon și Vladimir Voronin, departe de „ochii presei” – în Ambasada Rusiei.

#socialism #politica #Igor Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.