Economia globală ar putea să se îndrepte spre o criză ca cea din 2008. Care sunt țările cele mai expuse riscului

Criza inflației ar putea să evolueze într-o criză financiară similară celei din 2008. Economistul-șef al Capital Economics, Neil Shearing a explicat că țări precum Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă, se află într-un mare risc.

O analiză realizată de Capital Economics a arătat că este important să se facă o distincție între o criză de lichiditate și o criză de solvabilitate. Firma de investiții susține că băncile centrale dispun de instrumentele necesare pentru a face față crizelor de lichiditate care ar putea apărea drept consecință a creșterii ratelor dobânzilor și a scăderii prețurilor activelor.

Faptul care îi îngrijorează cel mai mult pe economiști este reprezentat de ratele dobânzilor foarte mari din unele țări. Acestea ar putea provoca o scădere mare și simultană a activelor. În același timp, această scădere va amenința solvabilitatea instituțiilor financiare. În acest context, Nel Shearing a explicat că majoritatea băncilor, în prezent, par mai pregătite să facă față scăderii prețurilor activelor decât erau în 2007. Cerințele de capital au crescut, iar testele de rezistență sunt mai puternice.

Ce arată analiza făcut de economiști

Capital Economics estimează că, dacă vor apărea probleme, acestea vor fi la băncile mai mici și în așa-numitul sector bancar din umbră. Este vorba de o parte a pieței care nu este la fel de atent monitorizată de autoritățile de supraveghere. De asemenea, un al doilea punct de risc este localizat în economiile în care ratele dobânzilor cresc deosebit de brusc. Dintre aceste țări, se distinge Marea Britanie. În plus, mai sunt și alte state care se pot expune riscului. Analiza a arătat că este vorba de țările care au înregistrat majorări mari la prețurile locuințelor, și anume Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă.

O a treia sursă de risc este identificată pe piețele valutare. Un dolar puternic poate cauza probleme companiilor care s-au împrumutat în dolari, dar nu au fluxul de venituri în dolari sau nu au o suficientă compensare a acestui risc. Așadar, acest lucru poate provoca pierderi pentru băncile care au împrumutat aceste companii.

Capital Economics mai precizează că istoria arată că fiecare criză poate provoca pagube foarte diferite economiei. Factorul cheie care determină amploarea daunelor este dacă aceste probleme vor „contamina” sistemul financiar mai larg, împiedicând creditarea. Acest lucru depinde de cât de sănătoase sunt băncile, gospodăriile și companiile, se arată în analiză, potrivit Money Review.

#global #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șase luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 31,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 2,3 miliarde de lei sau cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Date publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile din impozitul pe venit s-au redus cu 297,5 milioane de lei, la 6,1 miliarde de lei în șase luni le anului 2024 față de perioada similară a anului precedent. Încasările din impozitul pe proprietate s-au comprimat cu 530 milioane de lei, la 4,7 miliarde de lei.

Totodată, taxa din comerțul exterior s-a redus cu 147,6 milioane de lei, la 1,1 miliarde de lei.

Granturile externe s-au comprimat cu 213,5 milioane de lei, la 500 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 14,4 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 17,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 37,5 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 2% sau cu 749 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii mai s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,2 miliarde de lei.