Economia Rusiei vs. economia Europei. Ce are de câștigat Vladimir Putin

Economia Europei se prăbușește

Rusia a fost afectată de sancțiuni, retragarea companiilor străine de pe piața rusă, incertitudini privind perspectivele și scăderea veniturilor reale ale populației. Cu toate astea, Banca Mondială a anunțat că economia rusă va crește în 2024.

Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au anunțat, la 10 octombrie, că economia mondială este amenințată de recesiune în 2023. Potrivit șefului FMI, Kristalina Gheorghieva, calculele FMI arată că o treime din economiile lumii riscă mari probleme în 2023 și că situația va dura ceva ani. „Până în 2026, încetinirea economiei mondiale ar putea ”spulbera”, în total, 4000 de miliarde de dolari”.

Președintele Băncii Mondiale, David Malpas, a declarat că unele monede naționale sunt în scădere, ceea ce înseamnă că datoriile pentru țările în curs de dezvoltare devin „mult mai împovărătoare”. El consideră că va fi o „involuție” foarte mare. Nu a putut spune acest lucru și despre țara lui Putin, potrivit Vedomosti.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.