Economia moldovenească pe picior de egalitate cu cea a Burkinei Faso

Clasificată ca țară cu venituri medii-superioare, Moldova a avut un PIB estimat ajustat per cap locuitor la 14 258 USD în anul 2021. După ce economia s-a contractat cu 7,0% în 2020, creșterea a fost compensată în anul curent. Producția în 2021 este estimată să crească cu 2,8% sub nivelul anului 2019. Iar în 2022 se așteaptă o recuperare a PIB-ului comparativ cu anii de dinaintea pandemiei, potrivit raportului Centrului pentru Economie și Cercetare în Afaceri.

Economiștii atrag atenția că populația țării s-a contractat în medie cu 1,7% între 2016 și 2021. Rata mortalității a crescut din cauza complicațiilor cauzate de COVID-19 a fost ridicată la nivel internațional. Eforturile de vaccinare din Moldova au fost slabe până acum, cu 24,6% din populație care a primit cel puțin o doză și o mai mică 23,9% fiind complet vaccinat.

În ciuda unei redresări economice relativ slabe, piața forței de muncă pare să fie în dificultate. Rata șomajului a scăzut cu 2,5 puncte procentuale la 5,5% în 2021. Finanțele publice sunt în stare bună, deși datoria guvernamentală ca pondere din PIB a crescut până la 38,1% în 2021. Acest lucru comparativ cu 34,8% anul precedent. Deficitul fiscal a fost de 4,3% din PIB în 2021. În timp ce aceasta reprezintă un nivel relativ ridicat al împrumuturilor guvernamentale, adică nivelul scăzut al datoriei sectorului public că, cel puțin pe termen scurt, există spațiu fiscal care să justifice această abordare, mai ales având în vedere necesitatea de a stimula cererea în mijlocul crizei COVID-19”, se mai spune în raport.

În perioada anilor 2022 – 2026, CEBR estimează că ritmul anual de creștere a PIB-ului se va accelera în medie cu 5,4%. Cu toate acestea, pe restul orizontului de prognoză, este de așteptat ca avansul economic să scadă la o medie de 5,0%/anual. În următorii 15 ani Republica Moldova va urca rapid în clasamentul Ligii Economice Mondiale. CEBR prognozează că Moldova va își va îmbunătăți clasamentul de pe poziția 137 în 2021 până pe locul 114 în 2036. O îmbunătățire considerabilă de 23 de locuri în clasament.

Economia Republicii Moldova este pe aceleași poziții cu cea a Burkinei Faso, care în 2021 s-a clasat pe locul 136, iar în 2036 pe poziția 115 privind creșterea.

În ceea ce privește PIB-ul global, acesta va depăşi pentru prima dată 100 de mii de miliarde de dolari în 2022 iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat iniţial pentru a depăşi Statele Unite, devenind prima economie mondială.

India ar urma să depăşească Franţa în 2022 şi apoi Marea Britanie în 2023 pentru a-şi câştiga titlul de a şasea economie mondială.

Raportul arată că Germania este în grafic pentru a depăşi Japonia, devenind a treia economie mondială în 2033, în timp ce Rusia ar putea fi inclusă până în 2036 în top zece economii globale iar Indonezia pare a fi în grafic pentru a deveni a noua economie mondială în 2034.

#estimări #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.