Țara care aruncă la gunoi mâncare de miliarde de dolari. Jumătate de mil. de familii, măcinate de sărăcie

În 2020, în Israel, au fost aruncate 2,5 milioane tone de mâncare, ceea ce a implicat costuri de 6 miliarde de dolari, potrivit Raportului Anual al Risipei Alimentare făcut de ONG-ul Leket și Ministerul Mediului din Israel. Astfel, mâncarea aruncată înseamnă pierderi de 1.140 de milioane de dolari pentru fiecare gospodărie.

Potrivit statisticilor, aproximativ 35% din mâncarea produsă în Israel a ajuns la gunoi, iar jumătate din această cantitate era perfect comestibilă și ar fi putut să ajungă pe masa celor care chiar nu au ce să mănânce. În Israel, într-una din cinci gospodării există probleme legate de mâncare. Mai exact de lipsa ei. Jumătate de milion de familii sunt atât de sărace încât nu-și pot cumpăra suficiente alimente. Dintre acestea, 300 de mii nu-și pot cumpăra mâncare mai deloc, iar în toate aceste locuințe stau peste 800 de mii de copii.

Mâncarea aruncată presupune și costuri legate de poluare: încă un miliard de dolari care se adaugă la cele 6. Miliardul este legat de colectarea selectivă, poluarea aerului prin emisia a 5 milioane de tone de gaze de seră, adică 6% din emisiile produse de Israel, notează Mediafax.

Pandemia a agravat fenomenul

Pandemia nu a scăzut risipa alimentară. Ba chiar, spre deosebire de 2019, în 2020 pierderile provocate de risipa alimentară sunt mai mari cu 255 milioane de dolari. Israelienii au stat și au muncit mai mult de acasă, ca urmare au aruncat și mai multă mâncare.

În hoteluri și în clădirile de birouri, risipa alimentară a scăzut semnificativ. Pierderile asociate ei au scăzut în acest sector cu 700 milioane de dolari. În aprilie 2020, în plină pandemie, 1,2 milioane de israelieni au rămas fără loc de muncă. Până la finalul anului, 825 de mii dintre ei au rămas fără venituri, așa că numărul celor care pur și simplu nu au mai avut ce să pună pe masă a crescut cu 150.000 persoane.

Trecerea cursurilor în online a dus la distribuirea cu 60 milioane mese mai puțin pentru elevi, iar cantinele pentru săraci, în lockdown, au oferit și mai puțină mâncare – și-au scăzut cheltuielile cu 285 milioane de dolari față de 2019.

Unul dintre autorii raportului spune că risipa alimentară este pur și simplu o prostie economică. Sunt bani aruncați, familii rămase nemâncate, iar poluarea crește fără să aducă absolut niciun beneficiu la schimb.

#miliarde de dolari #Israel #mâncare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

NuScott Bessent, miliardarul care conduce un fond speculativ și fost nominalizat de Donald Trump pentru funcția de secretar al Trezoreriei SUA, a prezentat în fața senatorilor americani un plan economic agresiv care vizează consolidarea puterii economice a Statelor Unite și contracararea rivalilor geopolitici. Într-o audiență de confirmare desfășurată joi, Bessent a susținut politica tarifară a fostului președinte și a pledat pentru menținerea reducerilor fiscale și relaxarea reglementărilor interne, în încercarea de a transforma economia americană, cea mai mare din lume.

„Trebuie să protejăm lanțurile de aprovizionare vulnerabile și să folosim sancțiunile într-un mod coordonat pentru a proteja securitatea națională a Statelor Unite”, a declarat Bessent, subliniind că dolarul american trebuie să rămână principala monedă de rezervă globală. În același timp, Bessent a subliniat importanța reînnoirii reducerilor fiscale pentru persoane fizice și companii, adoptate în 2017, avertizând că renunțarea la aceste măsuri ar putea declanșa o „criză economică majoră” în Statele Unite, cu impact negativ asupra clasei de mijloc și a celor cu venituri mici.

Politica externă și sancțiuni economice: presiune asupra Rusiei și altor adversari
Bessent a abordat și politica economică internațională, anunțând un sprijin ferm pentru sancțiuni mai dure împotriva sectorului petrolier din Rusia. „Dacă președintele Trump solicită acest lucru, voi sprijini impunerea unor sancțiuni mai severe asupra marilor companii petroliere rusești, pentru a forța Rusia să negocieze”, a spus Bessent, referindu-se la situația din Ucraina. Aceasta declarație a influențat imediat piața petrolului, prețul țițeiului Brent crescând cu peste 1 dolar, ajungând la 81 de dolari pe baril.

Pe lângă presiunea asupra Rusiei, se estimează că noua administrație va intensifica sancțiunile și împotriva petrolului iranian și venezuelean, continuând politica de izolare economică a rivalilor geopolitici ai SUA.

O eră a suprematiei dolarului și a economiei interne mai puternice. Bessent a subliniat că politica economică a administrației Trump va promova nu doar stabilitatea economică în interiorul Statelor Unite, dar și va reafirma poziția dolarului ca monedă globală de rezervă. Cu sancțiuni economice mai dure și reduceri fiscale extinse, administrația viitoare vizează o eră în care Statele Unite să își consolideze atât influența economică, cât și puterea strategică pe plan internațional.

#dolar #economie #Trump