Economiile moldovenilor, cât un sfert din economia țării. Datoriile se apropie de 67 de miliarde de lei

16 Oct. 2026, 15:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Oct. 2026, 15:03 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Economiile moldovenilor au ajuns la un nivel record în raport cu economia țării: 26,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică aproximativ 97 de miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie 2026. În același timp, au crescut și datoriile populației, care se apropie de 66,9 miliarde de lei și reprezintă 18,3% din PIB. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, expert al IDIS „Viitorul”.

Ponderea economiilor în PIB crește constant din 2022, când era de 22,2%. A urcat la 22,7% în 2023, la 24,2% în 2024 și la 25,4% în 2025, ajungând la un maxim istoric la jumătatea acestui an. Față de sfârșitul anului trecut, moldovenii au acumulat în bănci și în alte instrumente financiare încă aproximativ 7,2 miliarde de lei. Astfel, economiile au crescut de la 89,8 miliarde la circa 97 de miliarde de lei.

Băncile rămân principalul loc în care populația își păstrează economiile înregistrate oficial. Depozitele bancare însumau aproximativ 93,6 miliarde de lei, adică 96,5% din totalul analizat. Alte circa 3,4 miliarde de lei erau plasate în instrumente nebancare.

Tot mai mulți bani sunt investiți direct în valori mobiliare de stat. La sfârșitul lunii iunie, soldul acestor investiții ale persoanelor fizice ajunsese la aproximativ 978 de milioane de lei, cu 50,4% mai mult decât la încheierea anului trecut.

Pe de altă parte, au crescut și sumele pe care moldovenii trebuie să le restituie instituțiilor financiare. Datoriile populației au urcat de la 60,7 miliarde de lei la sfârșitul lui 2025 la aproape 66,9 miliarde de lei la jumătatea acestui an. Cea mai mare parte, aproximativ 51,2 miliarde de lei, reprezintă credite bancare, iar circa 15,6 miliarde — împrumuturi nebancare, potrivit valorilor rotunjite din analiză.

Băncile acordă acum peste trei sferturi din creditele populației. Sectorului nebancar îi revin 23,4% din total, față de 41,8% în 2018. Asta nu înseamnă că oamenii au mai puține datorii la instituțiile nebancare, ci că împrumuturile bancare au crescut mai repede.

Și raportul dintre datorii și PIB a urcat: de la 12,1% în 2023 la 18,3% la jumătatea acestui an. Potrivit evaluării lui Veaceslav Ioniță, Moldova a ajuns rapid la nivelul mediu regional al îndatorării populației, dar rămâne mult sub media Uniunii Europene.

Dacă din economiile totale sunt scăzute creditele, rămân aproximativ 30,1 miliarde de lei — economiile nete ale populației. Acestea au crescut cu circa 1,1 miliarde de lei în primele șase luni ale anului. Revenirea vine după ce, în 2025, datoriile au crescut mai repede decât economiile, reducând această diferență cu aproximativ 3,2 miliarde de lei.

Cifrele nu arată însă întreaga situație financiară a moldovenilor. Potrivit unui sondaj IDIS „Viitorul”, populația continuă să păstreze acasă circa jumătate din economii, mai ales în valută străină, în special euro. Totodată, pentru împrumuturi pe termen scurt, oamenii apelează frecvent la rude și prieteni, iar acești bani nu apar în statisticile instituțiilor financiare.

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.