La armată și cu părul cărunt! Moldovenii de până la 55 de ani ar putea fi chemați în cazarmă pentru 500 de lei

O nouă formă de serviciu militar ar putea apărea în Moldova: 42 de zile de instruire pentru cetățenii de până la 55 de ani. Ministerul Apărării lucrează de aproape doi ani la acest concept. Proiectul ar adăuga o a patra variantă la cele existente, serviciul în termen de 12 luni, cel cu termen redus de trei luni și serviciul prin contract.

Cetățenii ar învăța despre armament, tactici militare, primul ajutor și regulile vieții militare.

„Vor trece un curs care va cuprinde inclusiv și câte tipuri de armament sunt, care sunt metodele acțiunilor de lupte, cum se acordă primul ajutor”, spune Alexandru Roman, colonel în rezervă și autorul proiectului de lege.

Potrivit colonelului Vadim Bulgaru, legea cere ca un cetățean să facă o formă de serviciu până la 27 de ani. Cei care nu o făceau ajungeau într-o rezervă neinstruită.

„Nu mai vrem să ne mințim singuri pe noi sau cumva cetățenii prin diferite șiretlicuri, eschivări, treceau de această vârstă ca să nu facă aceasta”, a declarat el.

Cei chemați la instruire ar primi soldă de militar intern, adică 500 de lei pe lună. „Salariul se suspendă, ca și în cazul militarului intern”, spune Roman.

Proiectul împarte politicienii. Renato Usatîi, președintele fracțiunii PN, spune că nu vede nimic negativ, dar:

„Eu nu văd în asta absolut nimic negativ. Problema e alta că noi cu Ministerul Apărării avem poziții diferite, că ei țin cazarmele de copii cu cercei în urechi, care vor să devină pictori, sculptori, muzicieni, și avem zeci de mii de tineri care au frică din diasporă să se întoarcă acasă. Eu sunt pentru o armată doar pe contract, unde avem cei care visează să fie militari. Nici din doctor nu faci artilerist, din profesor de istorie e greu să faci un tanchist”.

Deputatul PAS Lilian Carp respinge ideea de militarizare:

„Nu este o militarizare în condițiile în care avem un război la hotar. Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru orice tip de provocări. Eu nu am o problemă, fiul meu este militar prin contract. Așa că nu există o problemă pentru societatea.”

Moldova își propune să investească peste 10 miliarde de lei în modernizarea Armatei Naționale, potrivit Programului de implementare a Strategiei naționale de apărare 2026–2030. Din 2022, cheltuielile pentru apărare s-au dublat. În 2026, suma alocată este de 2,14 miliarde de lei. Autoritățile vor ajunge treptat la 1% din PIB până în 2030.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economiile moldovenilor au ajuns la un nivel record în raport cu economia țării: 26,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică aproximativ 97 de miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie 2026. În același timp, au crescut și datoriile populației, care se apropie de 66,9 miliarde de lei și reprezintă 18,3% din PIB. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, expert al IDIS „Viitorul”.

Ponderea economiilor în PIB crește constant din 2022, când era de 22,2%. A urcat la 22,7% în 2023, la 24,2% în 2024 și la 25,4% în 2025, ajungând la un maxim istoric la jumătatea acestui an. Față de sfârșitul anului trecut, moldovenii au acumulat în bănci și în alte instrumente financiare încă aproximativ 7,2 miliarde de lei. Astfel, economiile au crescut de la 89,8 miliarde la circa 97 de miliarde de lei.

Băncile rămân principalul loc în care populația își păstrează economiile înregistrate oficial. Depozitele bancare însumau aproximativ 93,6 miliarde de lei, adică 96,5% din totalul analizat. Alte circa 3,4 miliarde de lei erau plasate în instrumente nebancare.

Tot mai mulți bani sunt investiți direct în valori mobiliare de stat. La sfârșitul lunii iunie, soldul acestor investiții ale persoanelor fizice ajunsese la aproximativ 978 de milioane de lei, cu 50,4% mai mult decât la încheierea anului trecut.

Pe de altă parte, au crescut și sumele pe care moldovenii trebuie să le restituie instituțiilor financiare. Datoriile populației au urcat de la 60,7 miliarde de lei la sfârșitul lui 2025 la aproape 66,9 miliarde de lei la jumătatea acestui an. Cea mai mare parte, aproximativ 51,2 miliarde de lei, reprezintă credite bancare, iar circa 15,6 miliarde — împrumuturi nebancare, potrivit valorilor rotunjite din analiză.

Băncile acordă acum peste trei sferturi din creditele populației. Sectorului nebancar îi revin 23,4% din total, față de 41,8% în 2018. Asta nu înseamnă că oamenii au mai puține datorii la instituțiile nebancare, ci că împrumuturile bancare au crescut mai repede.

Și raportul dintre datorii și PIB a urcat: de la 12,1% în 2023 la 18,3% la jumătatea acestui an. Potrivit evaluării lui Veaceslav Ioniță, Moldova a ajuns rapid la nivelul mediu regional al îndatorării populației, dar rămâne mult sub media Uniunii Europene.

Dacă din economiile totale sunt scăzute creditele, rămân aproximativ 30,1 miliarde de lei — economiile nete ale populației. Acestea au crescut cu circa 1,1 miliarde de lei în primele șase luni ale anului. Revenirea vine după ce, în 2025, datoriile au crescut mai repede decât economiile, reducând această diferență cu aproximativ 3,2 miliarde de lei.

Cifrele nu arată însă întreaga situație financiară a moldovenilor. Potrivit unui sondaj IDIS „Viitorul”, populația continuă să păstreze acasă circa jumătate din economii, mai ales în valută străină, în special euro. Totodată, pentru împrumuturi pe termen scurt, oamenii apelează frecvent la rude și prieteni, iar acești bani nu apar în statisticile instituțiilor financiare.