Economistul „profet” al bisericii moldovenești împlinește 71 de ani: Cum un leu cheltuit de lăcașul sfânt devine 10 lei

18 Aug. 2023, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Aug. 2023, 10:23 // Actual //  bani.md

Înalt Prea Sfințitul Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și Întregii Moldove, împlinește astăzi 71 de ani. Cu această ocazie, Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove a difuzat un comunicat emoționant cu un mesaj de felicitare.

Născut în 18 august în satul Colencăuți, din regiunea Cernăuți, ÎPS Vladimir a devenit Mitropolit al Chișinăului și Întregii Moldove în data de 21 iulie 1989. Timp de mai multe decenii, el a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea și consolidarea Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, fiind un lider spiritual respectat și iubit de credincioși.

Mitropolitul Vladimir a intrat în atenția opiniei publice după ce a fost implicat în mai multe scandaluri. În anul 2014, Ziarul de gardă scria că a fost surprins alături de o femeie la mare, pe o plajă din Turcia. Iar  mai multe proprietăți ar fi trecute pe numele femei cu pricina, Nelli Tcaciuc.

Vladimir are și o teză de doctor „MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE DIN SISTEMUL EPARHIAL AL BISERICII CREŞTIN-ORTODOXE” scrisă în anul 2010.

„Fiecare leu, cheltuit de către Biserică, devine un multiplicator în dezvoltarea economică a ţării. De exemplu: Biserica X a efectuat cheltuieli pentru reparaţii curente A lei. Constructorii din aceşti A lei o parte i-au cheltuit pentru procurarea produselor alimentare αA, iar (1-α) A lei au fost acumulaţi; agricultorii, care au încasat αA lei, din care α αA lei au cheltuit pentru procurarea îmbrăcămintei, iar restul leilor au fost acumulaţi etc. Banii în sumă de A lei, puşi în circuitul economic de către Biserică au contribuit la creşterea activităţilor economice în valoare de 1/(1- α)A. Dacă înclinarea către consum α = 0,9, iar pentru reparaţia Bisericii x s-au plătit un milion de lei, atunci activităţile economice au crescut cu: 1/(1- α)•A = 1/(1- 0,9) •1.000.000 = 1/0,1 •1.000.000 = 10.000.000 (lei). Cu alte cuvinte un leu cheltuit de către Biserică contribuie la creşterea veniturilor economice în ansamblu cu 10 lei. Biserica devine şi un multiplicator al succesului economic în ţară”, se arată în teza scrisă de capul bisericii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.