Elemente de new-media art în muzee și vinării: Echipele din proiectul „Muzeele Viitorului” își prezintă ideile

Muzeele vor deveni spații către o lume a viitorului, unde vizitatorii de toate vârstele vor putea explora istoria și artele într-un mod neobișnuit. Astfel, instituțiile culturale, dar și câteva vinării cu facilități turistice, vor integra tehnologiile și elemente de new-media art pentru a crea expoziții imersive și instalații digitale, pentru ca, în final, vizitatorii și turiștii să aibă parte de experiențe cât mai complexe.

Proiectul „Muzeele Viitorului” are scopul de a crește vizibilitatea instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor și, respectiv, modernizarea spațiilor. Inițiativa încurajează colaborarea instituțiilor de cultură și turism din țară cu artiștii și profesioniștii din industria creativă și le oferă spațiu pentru manifestare artistică și monetizare a experiențelor vizitatorilor.

Proiectul „Muzeele Viitorului” este implementat de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, sub egida Ministerului Culturii, cu suportul USAID, Suedia și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.

În competiție s-au înscris 9 vinării, 23 de muzee din întreaga țară, 100 de artiști și profesioniști din industria creativă, care își vor prezenta ideile în cadrul Pitching Day. Până acum, echipele au beneficiat de mentorat și training-uri pentru elaborarea proiectelor comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, cele 15 echipe deja formate, vor veni pe 21 martie în fața unui juriu specializat pentru a-i convinge că ideile lor merită să fie susținute și să fie funcționale deja până la finalul acestui an. Ulterior, muzeele și vinăriile vor include experiențele imersive dezvoltate de echipele creative în ofertele lor turistice și le vor promova atât pentru vizitatorii din țară, cât și pentru cei din străinătate.

Printre ideile propuse se vor regăsi proiecte care integrează experiențe imersive, Projection Mapping, Realitate Virtuală și Augmentată, Holo / Streaming în timp real, Sensori (trackere de mișcare, sunet, atingere) și alte tehnologii disponibile.

Proiectul „Muzeele Viitorului” se desfășoară în contextul în care produsele industriilor creative sunt tot mai des integrate în diverse proiecte pentru a oferi noi experiențe consumatorilor și mai ales, pentru a putea răspunde cererilor de consum ale diferitor publicuri.

#muzeele viitorului #new media art

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.