Elemente de new-media art în muzee și vinării: Echipele din proiectul „Muzeele Viitorului” își prezintă ideile

Muzeele vor deveni spații către o lume a viitorului, unde vizitatorii de toate vârstele vor putea explora istoria și artele într-un mod neobișnuit. Astfel, instituțiile culturale, dar și câteva vinării cu facilități turistice, vor integra tehnologiile și elemente de new-media art pentru a crea expoziții imersive și instalații digitale, pentru ca, în final, vizitatorii și turiștii să aibă parte de experiențe cât mai complexe.

Proiectul „Muzeele Viitorului” are scopul de a crește vizibilitatea instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor și, respectiv, modernizarea spațiilor. Inițiativa încurajează colaborarea instituțiilor de cultură și turism din țară cu artiștii și profesioniștii din industria creativă și le oferă spațiu pentru manifestare artistică și monetizare a experiențelor vizitatorilor.

Proiectul „Muzeele Viitorului” este implementat de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, sub egida Ministerului Culturii, cu suportul USAID, Suedia și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.

În competiție s-au înscris 9 vinării, 23 de muzee din întreaga țară, 100 de artiști și profesioniști din industria creativă, care își vor prezenta ideile în cadrul Pitching Day. Până acum, echipele au beneficiat de mentorat și training-uri pentru elaborarea proiectelor comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, cele 15 echipe deja formate, vor veni pe 21 martie în fața unui juriu specializat pentru a-i convinge că ideile lor merită să fie susținute și să fie funcționale deja până la finalul acestui an. Ulterior, muzeele și vinăriile vor include experiențele imersive dezvoltate de echipele creative în ofertele lor turistice și le vor promova atât pentru vizitatorii din țară, cât și pentru cei din străinătate.

Printre ideile propuse se vor regăsi proiecte care integrează experiențe imersive, Projection Mapping, Realitate Virtuală și Augmentată, Holo / Streaming în timp real, Sensori (trackere de mișcare, sunet, atingere) și alte tehnologii disponibile.

Proiectul „Muzeele Viitorului” se desfășoară în contextul în care produsele industriilor creative sunt tot mai des integrate în diverse proiecte pentru a oferi noi experiențe consumatorilor și mai ales, pentru a putea răspunde cererilor de consum ale diferitor publicuri.

#muzeele viitorului #new media art

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.