Elemente de new-media art în muzee și vinării: Echipele din proiectul „Muzeele Viitorului” își prezintă ideile

Muzeele vor deveni spații către o lume a viitorului, unde vizitatorii de toate vârstele vor putea explora istoria și artele într-un mod neobișnuit. Astfel, instituțiile culturale, dar și câteva vinării cu facilități turistice, vor integra tehnologiile și elemente de new-media art pentru a crea expoziții imersive și instalații digitale, pentru ca, în final, vizitatorii și turiștii să aibă parte de experiențe cât mai complexe.

Proiectul „Muzeele Viitorului” are scopul de a crește vizibilitatea instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor și, respectiv, modernizarea spațiilor. Inițiativa încurajează colaborarea instituțiilor de cultură și turism din țară cu artiștii și profesioniștii din industria creativă și le oferă spațiu pentru manifestare artistică și monetizare a experiențelor vizitatorilor.

Proiectul „Muzeele Viitorului” este implementat de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, sub egida Ministerului Culturii, cu suportul USAID, Suedia și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.

În competiție s-au înscris 9 vinării, 23 de muzee din întreaga țară, 100 de artiști și profesioniști din industria creativă, care își vor prezenta ideile în cadrul Pitching Day. Până acum, echipele au beneficiat de mentorat și training-uri pentru elaborarea proiectelor comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, cele 15 echipe deja formate, vor veni pe 21 martie în fața unui juriu specializat pentru a-i convinge că ideile lor merită să fie susținute și să fie funcționale deja până la finalul acestui an. Ulterior, muzeele și vinăriile vor include experiențele imersive dezvoltate de echipele creative în ofertele lor turistice și le vor promova atât pentru vizitatorii din țară, cât și pentru cei din străinătate.

Printre ideile propuse se vor regăsi proiecte care integrează experiențe imersive, Projection Mapping, Realitate Virtuală și Augmentată, Holo / Streaming în timp real, Sensori (trackere de mișcare, sunet, atingere) și alte tehnologii disponibile.

Proiectul „Muzeele Viitorului” se desfășoară în contextul în care produsele industriilor creative sunt tot mai des integrate în diverse proiecte pentru a oferi noi experiențe consumatorilor și mai ales, pentru a putea răspunde cererilor de consum ale diferitor publicuri.

#muzeele viitorului #new media art

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ferma de porcine din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, afectată anul trecut de un focar major de pestă porcină africană (PPA), nu a primit nici până acum despăgubiri din partea statului. În urma epidemiei declarate în martie, au fost nimicite 67.794 de animale, iar pierderile financiare totale depășesc 400 de milioane de lei.

Contactată de IPN, directoarea fermei, Ecaterina Perebinos, a declarat că dosarele pentru despăgubiri au fost depuse încă din toamna anului trecut, iar toate măsurile sanitar-veterinare impuse de autorități au fost respectate integral. Cu toate acestea, procesul de compensare a fost suspendat, iar reluarea activității se face cu dificultăți majore, costurile fiind acoperite din surse proprii.

Focarul de PPA a fost declarat oficial pe 16 martie, iar autoritățile au impus măsuri stricte, inclusiv distrugerea întregului efectiv. „Compania a aplicat integral măsurile sanitar-veterinare impuse, inclusiv nimicirea întregului efectiv. Ulterior, au fost depuse dosarele de solicitare a despăgubirilor, evaluate de comisia de specialitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2010, la 194,7 milioane de lei”, a explicat Ecaterina Perebinos.

Potrivit acesteia, documentele au fost transmise Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în luna octombrie 2025, iar în decembrie compania a fost informată despre suspendarea temporară a procesului decizional, decizie contestată ulterior pe cale legală. „Până în prezent, plata despăgubirilor nu a fost efectuată, deși compania noastră a respectat toate măsurile impuse pentru lichidarea focarului”, a subliniat directoarea.

Impactul financiar rămâne semnificativ. În 2025, pierderile au depășit 250 de milioane de lei, iar ferma a reluat activitatea doar la aproximativ 30% din capacitate. Relansarea completă depinde de stabilitatea financiară și de recuperarea pierderilor. „Finanțarea relansării a fost realizată din resurse proprii și credite, însă lipsa despăgubirilor pune o presiune majoră pe fluxul de numerar și pe planurile de investiții”, a mai spus Ecaterina Perebinos.

Printre dificultățile majore sunt menționate costurile suplimentare de repornire a producției, refacerea efectivului, menținerea măsurilor stricte de biosecuritate și durata îndelungată a procedurilor administrative. Conducerea fermei afirmă că, în afara măsurilor obligatorii de eradicare a bolii, nu au fost oferite alte instrumente concrete de sprijin.

În prezent, ferma operează în regim controlat, iar viitorul său depinde de soluționarea dosarelor de despăgubire și de clarificarea cadrului instituțional. „Perspectivele sunt direct legate de rezolvarea despăgubirilor și de controlul riguros al PPA pe întreg teritoriul țării, pentru a preveni apariția altor focare”, a conchis directoarea.

Conducerea fermei consideră că gestionarea sanitar-veterinară a focarului a fost corectă, însă mecanismele de compensare și comunicare administrativă necesită îmbunătățiri substanțiale pentru a oferi fermierilor predictibilitate, transparență și termene clare.