Elemente de new-media art în muzee și vinării: Echipele din proiectul „Muzeele Viitorului” își prezintă ideile

Muzeele vor deveni spații către o lume a viitorului, unde vizitatorii de toate vârstele vor putea explora istoria și artele într-un mod neobișnuit. Astfel, instituțiile culturale, dar și câteva vinării cu facilități turistice, vor integra tehnologiile și elemente de new-media art pentru a crea expoziții imersive și instalații digitale, pentru ca, în final, vizitatorii și turiștii să aibă parte de experiențe cât mai complexe.

Proiectul „Muzeele Viitorului” are scopul de a crește vizibilitatea instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor și, respectiv, modernizarea spațiilor. Inițiativa încurajează colaborarea instituțiilor de cultură și turism din țară cu artiștii și profesioniștii din industria creativă și le oferă spațiu pentru manifestare artistică și monetizare a experiențelor vizitatorilor.

Proiectul „Muzeele Viitorului” este implementat de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, sub egida Ministerului Culturii, cu suportul USAID, Suedia și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.

În competiție s-au înscris 9 vinării, 23 de muzee din întreaga țară, 100 de artiști și profesioniști din industria creativă, care își vor prezenta ideile în cadrul Pitching Day. Până acum, echipele au beneficiat de mentorat și training-uri pentru elaborarea proiectelor comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, cele 15 echipe deja formate, vor veni pe 21 martie în fața unui juriu specializat pentru a-i convinge că ideile lor merită să fie susținute și să fie funcționale deja până la finalul acestui an. Ulterior, muzeele și vinăriile vor include experiențele imersive dezvoltate de echipele creative în ofertele lor turistice și le vor promova atât pentru vizitatorii din țară, cât și pentru cei din străinătate.

Printre ideile propuse se vor regăsi proiecte care integrează experiențe imersive, Projection Mapping, Realitate Virtuală și Augmentată, Holo / Streaming în timp real, Sensori (trackere de mișcare, sunet, atingere) și alte tehnologii disponibile.

Proiectul „Muzeele Viitorului” se desfășoară în contextul în care produsele industriilor creative sunt tot mai des integrate în diverse proiecte pentru a oferi noi experiențe consumatorilor și mai ales, pentru a putea răspunde cererilor de consum ale diferitor publicuri.

#muzeele viitorului #new media art

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.