Mii de angajaţi ai Credit Suisse vor fi concediaţi după ce banca va fi preluată de UBS

Credit Suisse Group era în procesul de a concedia 9.000 de persoane încă dinainte de acordul prin care gigantul UBS va prelua banca pentru a o salva, iar valul de disponibilizări ar putea lua amploare, potrivit Bloomberg.

Sursele citate de publicaţia americană spun că dimensiunea valului de disponibilizări ar putea fi chiar un multiplu al numărului vehiculat anterior, ducând fenomentul la un alt nivel.

Preluarea Credit Suisse de către UBS îi aduce grupului elveţian mai mult personal decât are nevoie pentru diferite componente din activităţile băncii. Cei doi creditori aveau împreună 125.000 de angajaţi la finalul anului 2022, dintre care circa 30% sunt localizaţi în Elveţia.

Colm Kelleher, preşedintele UBS, a declarat că este prea devreme pentru a da o cifră exactă referitoare la concedieri, însă banca a dat de înţeles că acestea vor fi semnificative.

Duminică, UBS a declarat că vrea să reducă cheltuielile UBS cu mai mult de 8 miliarde de dolari până în 2027, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din cheltuielile Credit Suisse din 2022.

Acţiunile UBS scad cu 8,8% luni, la deschiderea burselor, după ce banca a încheiat un acord de salvare a Credit Suisse în valoare de 3,25 miliarde de dolari. Acţiunile Credit Suisse au scăzut cu 62% după ce tranzacţia, care a fost negociată în weekend, a evaluat acţiunile la un preţ mult sub preţul de închidere de vineri, scrie ZF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #Credit Suisse #UBS #bănci #angajati #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.