Emiratele Arabe Unite devin magnetul global al bogaților care pleacă din Marea Britanie

Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt pe cale să devină cel mai mare magnet al bogăției din lume pentru al treilea an consecutiv, conform Raportului Henley Private Wealth Migration, citat de CNBC. În același timp, populația milionară din Regatul Unit, deja sursa multor expatriați din EAU, este prevăzută să scadă cu 17% până în 2028, potrivit băncii elvețiene UBS.

Mulți indivizi cu valoare netă înaltă își „votează” în multe cazuri cu picioarele, căutând țări mai avantajoase sau, în cazul centrelor de expatriați fără taxe precum Dubai, plaje mai nisipoase, pe măsură ce costurile și taxele cresc în țara lor de origine. Această tendință este posibil să se accelereze în urma victoriei electorale zdrobitoare a Partidului Laburist din Regatul Unit, din iunie, conform unor finanțatori.

„Există factori de împingere și atracție pentru această tendință a milionarilor care aleg să se mute în Dubai”, a declarat pentru CNBC Karim Jetha, un investitor regional de multă vreme care s-a mutat în EAU din Regatul Unit în timpul pandemiei. „Factorii de împingere includ perspectiva unor taxe mai mari în cadrul unui nou guvern laburist. De exemplu, unul dintre angajamentele de campanie ale laburiștilor a fost să perceapă TVA pe școlarizarea în școli private, ceea ce ar crește costul cu 20%”, a spus el.

„Factorii de atracție includ percepția Dubaiului de a fi extrem de sigur și reformele vizelor, care încurajează migrația.” EAU urmează să înregistreze un flux net record de 6.700 de milionari din întreaga lume până la sfârșitul anului 2024, potrivit raportului Henley, care a fost publicat în iunie. Numărul este aproape dublu față de SUA, care se așteaptă să primească un flux net de 3.800 de milionari în același interval de timp.

„Cu impozitul pe venit zero, vizele de aur, stilul de viață de lux și situarea strategică, EAU s-au consolidat drept destinația numărul unu din lume pentru milionarii migratori”, se arată în raport. Viza de aur a EAU este o viză de ședere pe termen lung care permite rezidenților străini să trăiască, să lucreze sau să studieze în EAU.

Milionarii care migrează în EAU provin cel mai frecvent din India, Orientul Mijlociu, Rusia și Africa, însă se așteaptă ca un număr mai mare de britanici și europeni să se mute și ei în strălucitorul emirat din deșert. Mare parte din acest lucru se datorează dezvoltării și reformelor din „ecosistemul de gestionare a averii” din EAU, a declarat Sunita Singh-Dalal, partener la Hourani Private Wealth & Family Offices din Dubai.

„În mai puțin de cinci ani, EAU au introdus un cadru de reglementare robust care oferă celor bogați o gamă de soluții inovatoare pentru a-și proteja, păstra și spori bogăția”, a spus ea. Factori precum infrastructura modernă și un sistem școlar internațional solid, conectivitatea geografică, criminalitatea scăzută, lipsa impozitului pe venit, viza de lucrător la distanță și o serie de stimulente pentru investiții ajută, de asemenea, ca cei bogați să fie atrași în Dubai.

În Marea Britanie, dimpotrivă, urmează să scadă populația milionară de la 3.061.553 anul trecut la 2.542.464 până în 2028, potrivit UBS Global Wealth Report, care a apărut în iunie. Este important de reținut că populația mare de milionari a Regatului Unit, a treia cea mai mare din lume, include mulți rezidenți străini din locuri precum Rusia, Orientul Mijlociu și alte părți.

Acum, că guvernul Marii Britanii elimină treptat statutul de „non-dom” – care le-a permis rezidenților bogați și adesea străini să nu plătească impozite britanice pe veniturile din străinătate – o mare parte din această populație va căuta să renunțe la rezidențele în Marea Britanie. „Ieșirea deja generată de turbulențele economice și politice din Marea Britanie riscă să fie accelerată de alte decizii politice nedorite”, a comentat Hannah White, directorul think tank-ului independent Institute for Government din Londra, în raportul Henley.

Ea a subliniat taxele de 40% deja în vigoare asupra proprietăților care depășesc un prag de 325.000 de lire sterline (417.755 USD), precum și încetarea regimului fiscal non-dom din Regatul Unit, începând cu 2025. Actualul guvern laburist s-a angajat, de asemenea, să renunțe la scutirea de la o TVA de 20% la taxele de școlarizare din Marea Britanie, ceea ce ar face educația mult mai scumpă pentru cei care își trimit copiii la instituțiile de elită.

„Angajamentul laburiștilor de a elimina scutirea de la TVA de 20% este o nouă evoluție nedorită”, a spus White.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emiratele arabe #bogati #milionari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.