Emiratele Arabe Unite devin magnetul global al bogaților care pleacă din Marea Britanie

Emiratele Arabe Unite (EAU) sunt pe cale să devină cel mai mare magnet al bogăției din lume pentru al treilea an consecutiv, conform Raportului Henley Private Wealth Migration, citat de CNBC. În același timp, populația milionară din Regatul Unit, deja sursa multor expatriați din EAU, este prevăzută să scadă cu 17% până în 2028, potrivit băncii elvețiene UBS.

Mulți indivizi cu valoare netă înaltă își „votează” în multe cazuri cu picioarele, căutând țări mai avantajoase sau, în cazul centrelor de expatriați fără taxe precum Dubai, plaje mai nisipoase, pe măsură ce costurile și taxele cresc în țara lor de origine. Această tendință este posibil să se accelereze în urma victoriei electorale zdrobitoare a Partidului Laburist din Regatul Unit, din iunie, conform unor finanțatori.

„Există factori de împingere și atracție pentru această tendință a milionarilor care aleg să se mute în Dubai”, a declarat pentru CNBC Karim Jetha, un investitor regional de multă vreme care s-a mutat în EAU din Regatul Unit în timpul pandemiei. „Factorii de împingere includ perspectiva unor taxe mai mari în cadrul unui nou guvern laburist. De exemplu, unul dintre angajamentele de campanie ale laburiștilor a fost să perceapă TVA pe școlarizarea în școli private, ceea ce ar crește costul cu 20%”, a spus el.

„Factorii de atracție includ percepția Dubaiului de a fi extrem de sigur și reformele vizelor, care încurajează migrația.” EAU urmează să înregistreze un flux net record de 6.700 de milionari din întreaga lume până la sfârșitul anului 2024, potrivit raportului Henley, care a fost publicat în iunie. Numărul este aproape dublu față de SUA, care se așteaptă să primească un flux net de 3.800 de milionari în același interval de timp.

„Cu impozitul pe venit zero, vizele de aur, stilul de viață de lux și situarea strategică, EAU s-au consolidat drept destinația numărul unu din lume pentru milionarii migratori”, se arată în raport. Viza de aur a EAU este o viză de ședere pe termen lung care permite rezidenților străini să trăiască, să lucreze sau să studieze în EAU.

Milionarii care migrează în EAU provin cel mai frecvent din India, Orientul Mijlociu, Rusia și Africa, însă se așteaptă ca un număr mai mare de britanici și europeni să se mute și ei în strălucitorul emirat din deșert. Mare parte din acest lucru se datorează dezvoltării și reformelor din „ecosistemul de gestionare a averii” din EAU, a declarat Sunita Singh-Dalal, partener la Hourani Private Wealth & Family Offices din Dubai.

„În mai puțin de cinci ani, EAU au introdus un cadru de reglementare robust care oferă celor bogați o gamă de soluții inovatoare pentru a-și proteja, păstra și spori bogăția”, a spus ea. Factori precum infrastructura modernă și un sistem școlar internațional solid, conectivitatea geografică, criminalitatea scăzută, lipsa impozitului pe venit, viza de lucrător la distanță și o serie de stimulente pentru investiții ajută, de asemenea, ca cei bogați să fie atrași în Dubai.

În Marea Britanie, dimpotrivă, urmează să scadă populația milionară de la 3.061.553 anul trecut la 2.542.464 până în 2028, potrivit UBS Global Wealth Report, care a apărut în iunie. Este important de reținut că populația mare de milionari a Regatului Unit, a treia cea mai mare din lume, include mulți rezidenți străini din locuri precum Rusia, Orientul Mijlociu și alte părți.

Acum, că guvernul Marii Britanii elimină treptat statutul de „non-dom” – care le-a permis rezidenților bogați și adesea străini să nu plătească impozite britanice pe veniturile din străinătate – o mare parte din această populație va căuta să renunțe la rezidențele în Marea Britanie. „Ieșirea deja generată de turbulențele economice și politice din Marea Britanie riscă să fie accelerată de alte decizii politice nedorite”, a comentat Hannah White, directorul think tank-ului independent Institute for Government din Londra, în raportul Henley.

Ea a subliniat taxele de 40% deja în vigoare asupra proprietăților care depășesc un prag de 325.000 de lire sterline (417.755 USD), precum și încetarea regimului fiscal non-dom din Regatul Unit, începând cu 2025. Actualul guvern laburist s-a angajat, de asemenea, să renunțe la scutirea de la o TVA de 20% la taxele de școlarizare din Marea Britanie, ceea ce ar face educația mult mai scumpă pentru cei care își trimit copiii la instituțiile de elită.

„Angajamentul laburiștilor de a elimina scutirea de la TVA de 20% este o nouă evoluție nedorită”, a spus White.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emiratele arabe #bogati #milionari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.