VIDEO Cipru - istoria şi calea europeană a ţării. Cum s-a dezvoltat şi îmbunătăţit viaţa cetăţenilor în UE

Republica Cipru este o țară insulară în Marea Mediterană, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Populația țării (inclusiv Ciprul de Nord) numără în prezent peste 1,26 milioane de locuitori. Cei mai mulți ciprioți trăiesc în capitală, care este și cel mai mare oraș: Nicosia. Ciprul are două limbi oficiale, greaca și turca, însă numai greaca este limbă oficială a UE.

Țara a aderat în 2004 la Uniunea Europeană, în cel mai mare val de extindere, alături de alte nouă țări.

La 3 iulie 1990, Republica Cipru a depus o cerere de aderare la Comunitatea Economică Europeană (CEE) de atunci. Ulterior, Comisia Europeană a emis un aviz prin care a recunoscut identitatea și caracterul european al insulei. Mai exact, avizul Comisiei a confirmat că țara îndeplinește criteriile de aderare.

La 31 martie 1998, au fost lansate negocierile de aderare cu Cipru. Au urmat ani de negocieri, discuții, întâlniri, iar procesul de aderare, unul destul de lung și anevoios, a fost finalizat la Consiliul European de la Copenhaga, în decembrie 2002, unde a fost luată decizia de a admite Cipru și celelalte nouă țări candidate (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) în familia europeană.

Patru ani mai târziu, Ciprul a adoptat moneda euro. În prezent, Ciprul se află în proces de aderare la spațiul Schengen. Din 2004, economia Ciprului a trecut într-o nouă fază. PIB-ul țării, de la 13,3 miliarde de euro, în 2004, a crescut până la aproximativ 24,5 miliarde de euro către anul 2022. Cetățenii, care până la aderare aveau un salariu mediu brut de circa 1.250 de euro pe lună, în 2022, ridicau peste 2.000 de euro. În acești 20 de ani de țară membră a UE, au crescut considerabil și investițiile străine directe, de la 3 miliarde de euro în 2004, la 9 miliarde de euro în 2022.

Odată cu aderarea în marea familie europeană, și speranța de viață a cetățenilor a crescut. La bărbați, de la 77 de ani în 2004, la 80 de ani în 2022, iar la femei, de la 81 de ani, în 2004, la 84 către 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#familie europeana #cipru #aderare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.