Un grec vrea să cumpere rafinăria rușilor din Bulgaria, Lukoil

Un om de afaceri grec este foarte interesat de cumpărarea rafinăriei Lukoil Neftofim. Despre aceasta relatează publicația IntelligenceOnline, potrivit căreia Dimitrios Dotsios, fost membru al Barton’s Family Capital, a cerut ajutorul gigantului american de consultanță McKinsey pentru a încerca să cumpere rafinăria, scrie Sega, potrivit Rador Radio România.

Informațiile despre interesul omului de afaceri nu sunt noi. Încă din primăvară, aceeași publicație a anunţat că Dotsios negociază cu grupul rus Lukoil pentru rafinăria acestuia din Bulgaria. Achiziția se poate face prin compania americană Aecus Inc., controlată de Dotsios. “The Times” a descris Barton’s Family Capital ca fiind o firmă de investiții cu sediul la Londra, care gestionează banii oamenilor de afaceri bogaţi din America.

Despre vânzarea unităților de producție ale Lukoil din Bulgaria s-a discutat în toamna anului 2023. Ministrul de Finanțe de atunci, Asen Vasilev, a anunțat că presiunea guvernului bulgar asupra activelor energetice rusești din Bulgaria a determinat Lukoil Neftohim să demareze procesul de vânzare a celei mai mari rafinării din Europa de Sud-Est – cea de la Burgas. Vasilev a anunțat chiar că, în timpul vizitei sale în SUA, a discutat cu reprezentanți ai administrației americane despre necesitatea găsirii unui cumpărător pentru rafinăria de la Burgas.

Inițial, Lukoil a negat că se gândeşte să-și vândă rafinăria din Bulgaria, dar o lună mai târziu a recunoscut că își va revizui strategia privind activele sale în Bulgaria. După invazia militară în Ucraina, Bulgaria a luat concesiunea portului rafinăriei, după care a redus serios efectul derogării (scutirea de la sancțiunile petroliere împotriva Rusiei) pentru import și prelucrare de petrolul rusesc și export al produselor petroliere obţinute. De la 1 martie 2024, importul și prelucrarea petrolului rusesc în Bulgaria a fost complet oprit. De asemenea, a fost introdusă o taxă suplimentară pentru impozitarea profitului excedentar al companiei pentru 2022 și 2023, precum și plata unei taxe speciale către Fondul pentru securitatea sistemului de energie electrică, din cauza diferenței de preț a petrolului rusesc ieftin și tipului de petrol Brent european.

Într-un comunicat de presă al companiei din decembrie 2023, s-a precizat că se caută un cumpărător atât pentru rafinăria din Burgas, cât și pentru rețeaua de benzinării din toată Bulgaria. Lukoil s-a plâns de legi discriminatorii și alte „decizii politice incorecte, părtinitoare față de rafinărie”, care nu au nimic de-a face cu reglementarea civilizată a marilor afaceri și cu creșterea veniturilor în bugetul țării. De aceea, compania a început să lucreze la revizuirea strategiei sale privind activele pe care le deţine în Bulgaria. Și cu ajutorul consultanților internaționali, se vor analiza diferite opțiuni, inclusiv vânzarea afacerii. Politicieni și economiști bulgari au subliniat că, cel mai probabil, cumpărătorul rafinăriei de la Burgas va fi gigantul energetic azer SOCAR.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzare #Lukoil #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.