Enigma concesionării aeroportului! Spînu promite s-o dezvăluie: Avem nevoie de investiții de 300 milioane de euro

Aeroportul Internațional Chișinău se confruntă cu o necesitate urgentă de investiții în valoare de aproximativ 200-300 de milioane de euro, potrivit declarațiilor ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu. Acesta a explicat că aceste investiții sunt esențiale pentru construirea unui nou terminal, reparația pistelor, sistemelor de parcare și alte îmbunătățiri care să facă față creșterii constante a traficului aerian.

„Infrastructura actuală a aeroportului se apropie de capacitatea maximă, iar rândurile limitate de parcare reflectă această situație. Este necesar un terminal nou, repararea pistelor, precum și extinderea facilităților de parcare pentru a răspunde cererii crescânde. Investițiile sunt estimate între 200 și 300 de milioane de euro”, a declarat ministrul Spînu într-o emisiune de la RLive.

Totuși, ministrul a subliniat că nici Aeroportul și nici statul nu dispun de resursele financiare necesare pentru această investiție considerabilă, evaluată la 4-6 miliarde de lei moldovenești. În acest context, Guvernul caută soluții pentru atragerea unui partener strategic care să asigure atât resursele financiare, cât și experiența necesară.

„Partenerul strategic trebuie să aibă capacitatea financiară de a susține această investiție, să demonstreze expertiză în construcția infrastructurii aeroportuare și să aibă experiență în operarea aeroporturilor similare. Ne dorim, de asemenea, să atragem curse aeriene suplimentare și să avem o relație solidă cu companiile aeriene”, a explicat ministrul.

În căutarea unui partener potrivit, ministrul a menționat că au fost vizitate aeroporturi și companii specializate în Franța, Germania și Spania. În săptămânile următoare, se așteaptă vizita unei companii franceze de renume la Chișinău pentru a evalua situația și a propune soluții.

„Este un proces complex, în care trebuie să găsim o soluție pe termen lung pentru o infrastructură modernă și pentru creșterea numărului de curse către și dinspre Chișinău. Decizia finală privind modul de gestionare a aeroportului va fi luată în următoarele șase luni. Atunci când va fi această decizie eu voi ieși public și va spune că este contract de management, că este o investiție pur financiară, că este un contract operațional sau că este un contract de concesionare”, a adăugat ministrul Spînu.

În data de 26 octombrie, președinta Maia Sandu declara în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei că nu se pune în discuție concesionarea Aeroportului Chișinău. Ea a subliniat că: „concesiunile în sine nu sunt ilegale, dar a adăugat că ceea ce s-a întâmplat anterior nu a fost o concesiune corectă, ci o schemă frauduloasă prin care aeroportul a ajuns în mâinile lui Ilan Șor”.

Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesionare #Spînu #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.