Eșec de proporții pentru Putin: Avioanele promise s-au scumpit aproape dublu și întârzie ani de zile

Guvernul Rusiei a majorat cu 126 de miliarde de ruble finanțarea programului de leasing preferențial pentru avioanele de pasageri produse în țară, însă fără a crește numărul aeronavelor planificate. În schimb, costurile au explodat, iar termenele de livrare au fost împinse cu câțiva ani, relatează publicația rusă Aviatorșcina.

Potrivit noilor calcule, programul de achiziție a 63 de avioane de pasageri – 34 de SJ-100 (Superjet), 18 MC-21 și 11 Tu-214 – va costa 290,7 miliarde de ruble, față de 175,4 miliarde estimate în 2023. În același timp, finalizarea livrărilor a fost amânată din 2025 până în 2029.

Cea mai mare scumpire a fost înregistrată la modelul Tu-214. Prețul unui avion a crescut de la aproximativ 3,2 miliarde la 6 miliarde de ruble, iar valoarea întregii comenzi s-a majorat cu 86%.

Și avionul MC-21 s-a scumpit semnificativ, de la 3,1–3,3 miliarde la 5,3 miliarde de ruble per unitate, în timp ce prețul SJ-100 a urcat de la 2,3–2,5 miliarde la 3,8 miliarde de ruble.

Autoritățile ruse au modificat și calendarul livrărilor. Primele avioane SJ-100, promise inițial pentru sfârșitul anului 2023, ar urma să ajungă la companiile aeriene abia în vara anului 2026. Livrările MC-21 au fost mutate în principal pentru 2027, iar cele ale Tu-214 până în primăvara anului 2029.

În plus, perioada de leasing pentru aeronave a fost extinsă de la 18 la 22 de ani.

O altă schimbare importantă este dispariția din documentele oficiale a grupului Aeroflot și a subsidiarei sale „Rossiya” din lista beneficiarilor noilor avioane. În locul acestora apar generic „companii aeriene ruse”, după ce Aeroflot a renunțat la modelele SJ-100 și Tu-214, mizând în schimb pe MC-21.

Programul de dezvoltare a aviației civile a fost lansat după invazia Rusiei în Ucraina și impunerea sancțiunilor occidentale. Atunci, Kremlinul promitea că industria aeronautică rusă va înlocui rapid avioanele Boeing și Airbus cu modele autohtone.

Planurile prevedeau ca până la începutul anului 2026 să fie fabricate 18 avioane MC-21, 10 Il-114-300, 20 Tu-214 și trei Il-96-300, urmând ca producția anuală să crească ulterior la 120, iar apoi la 200 de aeronave.

În realitate, în ultimii trei ani companiile aeriene au primit doar 12 avioane Superjet și un singur Tu-214. Potrivit Reuters, acesta din urmă nici măcar nu este utilizat pentru transportul pasagerilor, fiind folosit de vicepremierul rus Denis Manturov.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.