Demisie la Energocom: Slusari contestă cererea de majorare a prețului la gaze

16 Iul. 2026, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Iul. 2026, 09:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Alexandru Slusari a anunțat că își va depune demisia din funcția de membru al Consiliului de Administrare al S.A. „Energocom”, în semn de protest față de solicitarea companiei de majorare a tarifelor la gazele naturale.

Potrivit lui Slusari, cererea transmisă Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) nu a fost discutată în cadrul Consiliului de Administrare, deși o consideră o decizie strategică.

„Plec în semn de dezacord cu cererea depusă de Energocom la ANRE privind majorarea tarifelor la gaz. Solicitarea nu a fost discutată în Consiliul de Administrare și a apărut peste noapte”, a declarat acesta.

Slusari susține că propunerea este prematură și insuficient argumentată din punct de vedere economic, în contextul fluctuațiilor de pe piețele internaționale și al consumului redus de gaze din perioada de vară. El afirmă că activitatea financiară a companiei nu este afectată în prezent de actualele tarife.

Alexandru Slusari spune însă că principalul motiv al demisiei este lipsa de transparență în procesul decizional.

„Am insistat întotdeauna ca activitatea Energocom să fie cât mai transparentă. În momentul în care aceste principii au fost încălcate, nu mai văd sensul de a rămâne în Consiliul de Administrare”, a menționat el.

Alexandru Slusari a făcut parte din Consiliul de Administrare al Energocom în ultimii trei ani.

Energocom propune majorarea tarifului pentru consumatorii conectați la rețelele de joasă presiune de la 13,353 lei la 19,378 lei pentru un metru cub, fără TVA. Cu TVA inclus, prețul ar urma să crească de la 14,42 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, ceea ce înseamnă o scumpire de 6,51 lei sau 45,1%.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.