Demisie la Energocom: Slusari contestă cererea de majorare a prețului la gaze

16 Iul. 2026, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Iul. 2026, 09:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Alexandru Slusari a anunțat că își va depune demisia din funcția de membru al Consiliului de Administrare al S.A. „Energocom”, în semn de protest față de solicitarea companiei de majorare a tarifelor la gazele naturale.

Potrivit lui Slusari, cererea transmisă Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) nu a fost discutată în cadrul Consiliului de Administrare, deși o consideră o decizie strategică.

„Plec în semn de dezacord cu cererea depusă de Energocom la ANRE privind majorarea tarifelor la gaz. Solicitarea nu a fost discutată în Consiliul de Administrare și a apărut peste noapte”, a declarat acesta.

Slusari susține că propunerea este prematură și insuficient argumentată din punct de vedere economic, în contextul fluctuațiilor de pe piețele internaționale și al consumului redus de gaze din perioada de vară. El afirmă că activitatea financiară a companiei nu este afectată în prezent de actualele tarife.

Alexandru Slusari spune însă că principalul motiv al demisiei este lipsa de transparență în procesul decizional.

„Am insistat întotdeauna ca activitatea Energocom să fie cât mai transparentă. În momentul în care aceste principii au fost încălcate, nu mai văd sensul de a rămâne în Consiliul de Administrare”, a menționat el.

Alexandru Slusari a făcut parte din Consiliul de Administrare al Energocom în ultimii trei ani.

Energocom propune majorarea tarifului pentru consumatorii conectați la rețelele de joasă presiune de la 13,353 lei la 19,378 lei pentru un metru cub, fără TVA. Cu TVA inclus, prețul ar urma să crească de la 14,42 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, ceea ce înseamnă o scumpire de 6,51 lei sau 45,1%.

16 Iul. 2026, 09:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Iul. 2026, 09:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.