Ești din regiunea Cahul? Află de ce oportunități de formare profesională poți beneficia

17 Mart. 2021, 14:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
17 Mart. 2021, 14:27 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Sectorul TIC din Moldova a înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani, fiind unul dintre principalii catalizatori ai dezvoltării economice. Anul trecut, cca 10,5% din totalul exporturilor de servicii din Moldova au aparținut sectorului care integrează în câmpul muncii cca 18 mii de oameni.

Aflată în plină ascensiune, industria continuă să raporteze o necesitate stringentă de specialiști calificați în IT sau domenii conexe, care limitează creșterea competitivității afacerilor și accelerarea dezvoltării economice, în special la nivel regional. Pentru ca viitorii specialiști să dispună de abilități racordate la necesitățile actuale ale pieței muncii, în cadrul proiectului „EU4Moldova: Startup City Cahul” sunt dezvoltate mai multe programe educaționale. Acestea încurajează parteneriatele dintre sectorul privat, sectorul public și instituțiile de învățământ, promovează tehnologia ca soluție la problemele comunitare și studierea disciplinelor STEM, pentru ca IT-ul să devină mai atractiv pentru fiecare, indiferent de vârstă sau gen. Proiectul este implementat de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene în parteneriat cu Suedia.

Peter Michalko, Ambasadorul UE în Republica Moldova: „Unul dintre obiectivele-cheie ale politicilor Uniunii Europene, inclusiv pentru țările învecinate, este realizarea unei transformări digitale rezistente. Acest fapt va asigura crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economiilor în această nouă eră digitală. Proiectul EU4Moldova: Startup City Cahul oferă sprijinul necesar în abordarea lacunelor de competențe digitale în partea de sud a țării. Finanțat de Uniunea Europeană și implementat în parteneriat cu Suedia, în spiritul echipei Europa, proiectul va sprijini și startup-urile digitale. Suntem încrezători că tinerii din regiunea Cahul vor profita de oportunitățile oferite prin intermediul acestui program inovator de sprijin al UE. ”

Anna Lyberg, Ambasadoarea Suediei în Moldova: „Provocările cu care se confruntă lumea întreagă fac ca schimbările în știință și tehnologie să se accelereze. Este imperativ să fie dezvoltate abilitățile de care au nevoie băieții și fetele pentru a reuși în secolul al XXI, pe de o parte, iar pe de altă parte – să fie dotați profesorii cu cunoștințe, experiență și instrumente adecvate pentru a menține standardele înalte de educație pentru elevii din toată Moldova. Credem că programele educaționale sinergice și inclusive, dezvoltate de ATIC în parteneriat cu Uniunea Europeană și Suedia vor genera rezultate tangibile, transformând Moldova într-un centru regional competitiv de inovare și tehnologie.”

Programe educaționale pentru orice vârstă

„EU4Moldova: Startup City Cahul” prevede un șir de programe destinate sporirii abilităților interpersonale și profesionale, pentru orice doritor de a-și dezvolta competențele sau de a profesa în IT. Printre cele mai importante inițiative implementate în anul curent sunt:

  • „Tekwill în fiecare școală” – cursuri pentru elevii care își doresc să învețe profesiile viitorului.Din 1 septembrie, elevii gimnaziilor și liceelor din regiunea Cahul sunt așteptați să studieze profesiile viitorului. Inteligența artificială, dezvoltarea de software, industria creativă și leadership-ul antreprenorial sunt cele 4 module pe care elevii din regiunea Cahul le vor studia la școală. Actualmente, mai mulți profesori din cele 31 de școli conectate la proiect participă la un program de formare continuă și mentorat pentru integrarea metodologilor inovative de predare și învățare în clasă. Cursurile sunt disponibile pentru tinerii cu vârste cuprinse între 13-18 ani și vor fi studiate opțional, în timpul orelor de clasă, pe platforma www. tekwill.online. Programul îi ajută pe elevi să-și dezvolte gândirea critică, competențele digitale sau abilitățile de comunicare. Proiectul reprezintă un parteneriatdintre USAID Moldova, Suedia, EU4Moldova și PNUD Moldova. În acest an, în cadrul aceleiași inițiative, vor fi dezvoltate laboratoare STEM în mai multe licee din regiunea Cahul.
  • „Startup UNI” – cursuri de antreprenoriat IT pentru studenți. Începând cu acest an academic, studenții Universității „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul vor avea posibilitatea să studieze antreprenoriatul și să obțină abilitățile necesare pentru a putea să-și transforme ideile în afaceri de succes. În cadrul unui proiect pilot, participanții la cursuri vor studia management strategic, planificare financiară, marketing, pitch-ul, dar și cum pot să atragă potențiali investitori. La finalul sesiunilor de instruire tinerii vor fi încurajați să-și aplice cunoștințele pentru a dezvolta comunitatea din care fac parte. Câțiva profesori universitari participă în aceste zile un program de formare în domeniu pentru a putea preda studenților antreprenoriatul tehnologic.

Noi proiecte dedicate regiunii Cahul pentru dezvoltarea forței de muncă profesioniste și pregătirea tinerilor pentru a putea alege o carieră în IT, vor fi implementate și în următorii ani. Acestea au scopul de crește competitivitatea economică a țării, productivitatea și capacitatea de a înregistra progrese semnificative în următorii ani. Inițiativele vor viza programe dedicate: copiilor – cursuri de instruire pentru încurajarea celor mici ca, din fragedă copilărie, să-și dezvolte competențele digitale și să-și sporească imaginația și potențialul de creație; femeilor, tinerilor și profesioniștilor non-IT – burse, certificări internaționale și instruiri pentru a crește nivelul de pregătire și expertiză în programe precum Java, Programare în C#, Rețelistică, Web Development etc.; cadre didactice – certificări internaționale și cursuri de formare în cele mai solicitate domenii pe piața muncii etc.

Ana Chirița, directoare proiecte strategice, ATIC: „Până în anul 2024, ne-am propus ca beneficiari ai inițiativelor noastre să devină aproximativ 11.500 de elevi, 500 de cadre didactice și peste 300 de studenți din regiunea de sud a țării.  Ne dorim să transformăm Cahulul într-o regiune favorabilă pentru investiții, inovații și antreprenoriat, iar prin implementarea acestor inițiative, vom aduce tehnologia mai aproape de toți locuitorii.Pe termen lung, aceasta va pune în valoare capitalul uman al Republicii Moldova și va contribui la creșterea unei generații de oameni care să creeze acasă, în Moldova, produse și servicii care să răspundă provocărilor social-economice naționale și globale.” 

 Despre EU4Moldova: Startup City Cahul

„EU4Moldova: StartUp City Cahul” este implementat în perioada 2020-2024 de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene în parteneriat cu Suedia. Inițiativa abordează dezvoltarea socio-economică durabilă a municipiului Cahul și a localităților învecinate, care completează acoperirea regională a asistenței pentru dezvoltare acordată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Proiectul sprijină în special dezvoltarea economică prin inovare, antreprenoriatul, ocuparea forței de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii din afara capitalei, precum și oferă oportunități de studiu tinerilor, femeilor și fetelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Ca parte a proiectului, la Cahul va fi creat un centru regional de inovare și tehnologie – EU4Innovation Center – iar un grup larg de localnici vor deveni beneficiarii săi. Obiectivul centrului este de a avea un efect de stimulare în orașul Cahul și alte zone de dezvoltare din regiune. Pentru dezvoltarea proiectului implementat de ATIC, UE investește 6,8 milioane EUR, fonduri oferite prin intermediul Suediei.

 

12 Aug. 2026, 18:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Aug. 2026, 18:15 // Actual //  Ursu Victor

Redirecționarea cerealelor ucrainene prin Republica Moldova poate genera venituri importante pentru Calea Ferată, însă riscă să aglomereze infrastructura și să majoreze costurile suportate de agricultorii moldoveni. Economistul Iurie Rija avertizează că reducerea cu 50% a tarifului de tranzit trebuie aprobată numai după evaluarea capacităților logistice și stabilirea unor condiții egale pentru exportatorii locali și cei ucraineni.

Potrivit economistului, volumul de 4,5 milioane de tone pe an vehiculat în discuțiile publice reprezintă doar o estimare a capacității potențiale a coridorului, nu o cantitate deja contractată sau garantată.

Dacă ar fi distribuit uniform, acest volum ar însemna aproximativ 375.000 de tone lunar, peste 12.000 de tone zilnic sau circa 180 de vagoane încărcate în fiecare zi, la o capacitate medie de 68 de tone pentru un vagon. În perioada recoltării, fluxurile vor fi însă concentrate, iar presiunea asupra infrastructurii ar putea fi mult mai mare decât sugerează media anuală.

Rija atrage atenția că vagoanele, locomotivele, camioanele, terminalele și capacitățile portuare ale Republicii Moldova sunt deja utilizate pentru exportul producției autohtone.

Numai în iulie 2026, Republica Moldova a exportat 150.813 tone de grâu, 72.530 de tone de orz și 84.124 de tone de rapiță. Volumul cumulat al celor trei culturi a depășit 307.000 de tone.

Din exporturile de grâu, 45.341 de tone, echivalentul a 30%, au fost transportate pe calea ferată, iar 90.466 de tone, sau 60%, pe cale navală. În cazul orzului, transportul feroviar a însumat 25.201 tone, iar cel naval – 43.613 tone. Rapița a solicitat în special infrastructura rutieră, prin care au fost transportate 49.118 tone, și ruta navală, cu alte 29.145 de tone.

Presiunea ar urma să crească în lunile următoare. În septembrie începe comercializarea intensivă a noii recolte de floarea-soarelui, iar în octombrie intră în circuit porumbul, peste cantitățile de grâu, orz și rapiță aflate deja în depozite sau în proces de export.

„Exact în lunile în care Ucraina va încerca să mărească tranzitul, Republica Moldova va avea cea mai mare nevoie de propria capacitate logistică”, constată economistul.

Problema nu se rezumă la posibilitatea ca trenurile ucrainene să intre în Republica Moldova. La Ungheni apare diferența dintre ecartamentul larg de 1.520 de milimetri și cel european de 1.435 de milimetri, fiind necesară schimbarea boghiurilor sau transbordarea mărfurilor.

Coridorul Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești permite circulația pe ecartament larg spre complexul Giurgiulești și zona portuară Galați. Totuși, linia largă din Galați este limitată la infrastructura portuară și nu asigură acces direct spre interiorul României sau spre Constanța.

În consecință, cerealele trebuie transbordate, încărcate în vagoane pentru ecartament european ori expediate pe apă. Fiecare operațiune suplimentară presupune timp, costuri, spații de depozitare și capacități de manipulare.

Și punctele Cuciurgan–Tighina și Basarabeasca–Berezino pot prelua trenuri din Ucraina. Totuși, CFM trebuie să dispună de suficiente locomotive, echipe, linii de încrucișare, capacități de manevră și ferestre de circulație pentru ca tranzitul să nu întârzie trenurile care transportă mărfuri moldovenești.

Presiunea logistică este amplificată de scăderea nivelului Dunării. Barjele trebuie încărcate sub capacitatea nominală, astfel că pentru transportarea acelorași cantități sunt necesare mai multe nave și rotații.

În același timp, se poate prelungi perioada de așteptare la Sulina, în rade și în porturi. Marfa care nu poate fi evacuată rapid pe apă rămâne în Reni, Giurgiulești și Galați sau este redirecționată spre transportul feroviar și rutier, accentuând aglomerația pe toate cele trei rute.

Rija amintește că o situație asemănătoare s-a produs în sezonul 2022/2023, după închiderea porturilor ucrainene și formarea Coridoarelor Solidarității. Atunci au apărut cozi la frontieră, deficit de vagoane și camioane, aglomerarea silozurilor și terminalelor, creșterea tarifelor de transport și presiuni asupra prețurilor agricole din țările de tranzit.

În iulie 2023, CFM a acordat o reducere de 27% pentru tranzitul produselor agricole ucrainene spre Reni, Giurgiulești și Galați. Solicitarea actuală, care prevede o reducere de 50%, este aproape dublă și, în opinia economistului, trebuie comparată cu cheltuielile actuale ale CFM, gradul de uzură a infrastructurii și interesele exportatorilor moldoveni.

Iurie Rija precizează că o reducere de 50% nu este automat anticoncurențială. Un tarif preferențial poate fi justificat dacă este legat de volume minime garantate, trenuri complete, utilizarea constantă a infrastructurii și reducerea costului pentru fiecare tonă transportată.

Problema apare dacă exportatorii ucraineni obțin un tarif mai mic și acces prioritar, în timp ce companiile moldovenești plătesc tariful integral și suportă întârzierile provocate de fluxul suplimentar.

Economistul susține că aceeași reducere trebuie să fie disponibilă oricărui beneficiar, ucrainean sau moldovean, care îndeplinește condiții identice privind volumul, regularitatea transporturilor, formarea trenurilor și ruta utilizată.

Totodată, acordul ar trebui să conțină garanții de tipul „transportă sau plătește”. Astfel, partea ucraineană ar urma să achite pentru volumele rezervate chiar dacă nu le utilizează integral. În lipsa unei asemenea clauze, CFM riscă să reducă tariful pornind de la o capacitate ipotetică de 4,5 milioane de tone, dar să primească ulterior doar o mică parte din marfa estimată.

Economistul consideră necesară și o poziție publică a Consiliului Concurenței. Autoritatea ar trebui să examineze dacă mecanismul tarifar este transparent, justificat prin costuri și accesibil în condiții egale tuturor beneficiarilor comparabili.

De asemenea, trebuie verificat dacă tariful preferențial nu creează un avantaj selectiv care ar putea distorsiona piața. Autoritatea competentă din sectorul feroviar ar urma să analizeze, separat, regulile de acces la infrastructură și modul de repartizare a capacității.

„Este nevoie atât de o analiză concurențială, cât și de una sectorială, nu doar de o decizie politică privind tranzitul”, afirmă Rija.

Costurile logistice suplimentare se pot răsfrânge direct asupra agricultorului moldovean. Din prețul cerealelor la Constanța, Galați sau la destinația finală sunt scăzute cheltuielile pentru transport, transbordare, depozitare, staționare, navlu, finanțare și marja comerciantului.

Dacă aceste costuri cresc din cauza congestiei, prețul extern nu se majorează automat pentru a le acoperi. Diferența este transmisă înapoi pe lanț și poate determina un preț mai mic oferit fermierului la poarta gospodăriei sau la depozit.

În plus, dacă traderii pot cumpăra simultan cereale moldovenești și ucrainene, iar marfa ucraineană beneficiază de un tarif preferențial, interesul imediat pentru producția autohtonă poate scădea. Astfel, puterea de negociere a agricultorului moldovean s-ar diminua.

Iurie Rija susține că Republica Moldova trebuie să-și valorifice poziția de țară de tranzit, însă veniturile CFM nu ar trebui obținute prin blocarea exporturilor autohtone și transferarea costurilor asupra agricultorilor.

Înainte de aplicarea reducerii sunt necesare o evaluare publică a capacității fiecărui coridor, grafice distincte pentru tranzitul ucrainean și exporturile moldovenești, volume minime garantate, tarife fundamentate economic și protejarea ferestrelor logistice destinate recoltelor autohtone.

În caz contrar, avertizează economistul, Ucraina ar putea obține un coridor mai ieftin, CFM ar prelua volume suplimentare pe o infrastructură uzată, iar fermierul moldovean ar achita congestia prin transport mai scump, depozitare mai îndelungată și un preț mai mic pentru producția sa.