Euro face legea! Dolarul s-a prăbușit în tranzacțiile moldovenilor

24 Nov. 2025, 10:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2025, 10:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În luna octombrie 2025, volumul total al operațiunilor de cumpărare și vânzare de valută străină contra lei moldovenești pe piața valutară internă în numerar a însumat echivalentul a 438,2 milioane de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Euro a continuat să domine piața, cu o pondere totală de 73,8%, urmat de dolarul SUA cu 15,6%. Restul monedelor – rubla rusească, leul românesc, hrivna ucraineană și alte valute – au cumulat 10,6% din totalul tranzacțiilor efectuate de populație.

Cele mai mari volume au fost înregistrate la euro (323,2 milioane euro echivalent), dolarul SUA (68,5 milioane euro) și alte valute (32,8 milioane euro), în timp ce tranzacțiile cu lei românești și ruble rusești au totalizat 9,8 milioane euro și, respectiv, 3,1 milioane euro. Hrivna ucraineană a rămas marginală, cu doar 0,8 milioane EUR.

Față de luna septembrie 2025, piața valutară în numerar a înregistrat o scădere ușoară de 1,9%. Cumpărările și vânzările de euro au scăzut cu 1,7%, tranzacțiile cu dolari s-au redus cu 2,4%, în timp ce rubla rusească a consemnat o creștere accentuată de 24%. „Alte valute” au înregistrat un recul de 4,7% față de luna precedentă.

Comparativ cu octombrie 2024, activitatea pe piața valutară în numerar a crescut cu 12,3%. Cele mai mari ritmuri anuale de majorare s-au înregistrat la rubla rusească (+93,8%), euro (+12,3%) și hrivna ucraineană (+14,3%). Dolarul SUA a consemnat însă o diminuare semnificativă, de 20,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!