Europa revine la restricții. Tulpina Delta anulează măsurile de relaxare în multe țări

Cu toate că în întreaga Europă au început să fie relaxate restricțiile, varianta Delta a coronavirusului dă planurile peste cap. Țările care s-au trezit cu o explozie a numărului de cazuri anulează măsurile de relaxare.

Printre acestea este și Olanda care a reintrodus restricțiile în restaurante și la evenimente, la doar două săptămâni după ce le anulase. Asta după ce rata de infectare a crescut de zece ori în acest interval.

De asemenea și Cipru – țara unde numărul de cazuri de COVID a atins maximul pentru acest an – a limitat din nou numărul clienților în localuri și al participanților la evenimente.

Portugalia le impune turiștilor să prezinte un certificat de vaccinare, un test negativ ori să dovedească faptul că au avut coronavirus, dacă vor să fie cazați sau să ia masa în anumite zone.

Nemții și francezii, sfătuiți să evite călătoriile în Spania

Spania are cea mai mare rată de infectare din Europa continentală. Iar în acest sens, Germania și Franța și-au avertizat cetățenii să evite călătoriile în Spania. Ibericii se luptă cu cea mai mare rată de infectare din toată Europa Continentală, în plin sezon turistic.

Malta e primul stat din UE care își închide granițele pentru nevaccinați. Comisia Europeană încearcă să convingă Malta să se răzgândească.

Turismul aduce miliarde de euro și în bugetul Maltei și totuși, țara a decis să închidă granițele pentru cei care nu sunt vaccinați. O decizie în premieră pentru un stat din UE, pe care Comisia Europeană încearcă să o anuelze. Malta are o populație de aproximativ o jumătate de milion de oameni și o rată de vaccinare, cu ambele doze, de aproape 80%.

#tulpina delta #cazuri #restrictii #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.