Europenii vor avea internet, biciclete şi panouri solare mai ieftine în urma deciziei UE de modificare a regimului TVA

Statele membre ale Uniunii Europene vor putea aplica rate reduse de TVA într-un număr mai mare de sectoare, o măsură potenţial importantă pentru companii şi pentru puterea de cumpărare a europenilor, în condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze în zona euro, ameninţând procesul de redresare economică postcoronavirus, scrie Le Figaro.

Miniştrii de finanţe ai UE au convenit să modifice regulile la nivel de bloc pentru ca rata TVA să poată fi redusă pe bunuri şi servicii având legătură cu lupta împotriva schimbărilor climatice, protecţia sanitară şi tranziţia către o economie mai digitală. În acelaşi timp, aceştia au convenit eliminarea până în 2030 a unor rate actuale mai reduse de TVA pe combustibili fosili şi alte bunuri care duc la creşterea emisiilor de gaze toxice, pentru a ajuta blocul să-şi atingă ţinta de a deveni neutru carbonic până în 2050, notează Euractiv.

Actualele reguli europene privind TVA-ul datează din urmă cu aproape 30 de ani, iar Comisia a propus reformarea acestora în 2018. Procesul de reformare a reglementărilor fiscale progresează de obicei lent pentru că legislaţia UE din domeniul fiscal necesită acordul unanim al tuturor statelor membre UE, transmite ZF.

Rata minimă standard a TVA în UE pe toate bunurile şi serviciile se menţine la 15%, cu excepţia unei liste unde rata redusă a TVA trebuie să fie de cel puţin 5%. „Peisajul“ european al TVA este unul amestecat, pentru că unele state membre au primit exceptări la integrarea în UE.

În urma reformei, statele membre îşi pot păstra ratele speciale de TVA atâta timp cât nu vor periclita ţintele europene în domeniul climatului. Totuşi, o nouă clauză de „tratament egal“ face aceste exceptări disponibile tuturor statelor membre.

Ratele mai mici vor deveni posibile odată ce Parlamentul European va fi consultat cu privire la acest acord, ceea ce ar putea dura până în martie 2022.

Ţările membre vor putea totuşi adopta un număr limitat de taxe preferenţiale, decise în interiorul acestui cadru armonizat, adaptat la noile priorităţi ale UE, potrivit Le Figaro.

Reforma survine în plin context post-Covid, marcat de accelerarea inflaţiei. În noiembrie, ritmul inflaţiei din zona euro a accelerat peste aşteptări, atingând 4,9%, cel mai ridicat nivel din 25 de ani.

#bicilete #TVA #ieftin #internet #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții