Europenii vor avea internet, biciclete şi panouri solare mai ieftine în urma deciziei UE de modificare a regimului TVA

Statele membre ale Uniunii Europene vor putea aplica rate reduse de TVA într-un număr mai mare de sectoare, o măsură potenţial importantă pentru companii şi pentru puterea de cumpărare a europenilor, în condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze în zona euro, ameninţând procesul de redresare economică postcoronavirus, scrie Le Figaro.

Miniştrii de finanţe ai UE au convenit să modifice regulile la nivel de bloc pentru ca rata TVA să poată fi redusă pe bunuri şi servicii având legătură cu lupta împotriva schimbărilor climatice, protecţia sanitară şi tranziţia către o economie mai digitală. În acelaşi timp, aceştia au convenit eliminarea până în 2030 a unor rate actuale mai reduse de TVA pe combustibili fosili şi alte bunuri care duc la creşterea emisiilor de gaze toxice, pentru a ajuta blocul să-şi atingă ţinta de a deveni neutru carbonic până în 2050, notează Euractiv.

Actualele reguli europene privind TVA-ul datează din urmă cu aproape 30 de ani, iar Comisia a propus reformarea acestora în 2018. Procesul de reformare a reglementărilor fiscale progresează de obicei lent pentru că legislaţia UE din domeniul fiscal necesită acordul unanim al tuturor statelor membre UE, transmite ZF.

Rata minimă standard a TVA în UE pe toate bunurile şi serviciile se menţine la 15%, cu excepţia unei liste unde rata redusă a TVA trebuie să fie de cel puţin 5%. „Peisajul“ european al TVA este unul amestecat, pentru că unele state membre au primit exceptări la integrarea în UE.

În urma reformei, statele membre îşi pot păstra ratele speciale de TVA atâta timp cât nu vor periclita ţintele europene în domeniul climatului. Totuşi, o nouă clauză de „tratament egal“ face aceste exceptări disponibile tuturor statelor membre.

Ratele mai mici vor deveni posibile odată ce Parlamentul European va fi consultat cu privire la acest acord, ceea ce ar putea dura până în martie 2022.

Ţările membre vor putea totuşi adopta un număr limitat de taxe preferenţiale, decise în interiorul acestui cadru armonizat, adaptat la noile priorităţi ale UE, potrivit Le Figaro.

Reforma survine în plin context post-Covid, marcat de accelerarea inflaţiei. În noiembrie, ritmul inflaţiei din zona euro a accelerat peste aşteptări, atingând 4,9%, cel mai ridicat nivel din 25 de ani.

#bicilete #TVA #ieftin #internet #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grampet Group, controlat de milionarul român Gruia Stoica, anunță intrarea pe piața materialelor pentru infrastructură prin compania BITUROM – specializată în procesarea și comercializarea bitumului rutier. Compania a început vânzîrile și în Republica Moldova.

Noua fabrică, amplasată pe platforma fostei rafinării RAFO Onești, este prezentată drept cea mai modernă unitate de topire a bitumului din România, cu o capacitate de până la 18 tone pe oră și operare complet automatizată. Prima linie a început deja producția, iar echipamentele pentru alte trei stații de producție de bitum 50/70 și bitum polimerizat au fost contractate. Capacitatea totală anuală va fi de 400.000 tone, echivalentul a 60% din necesarul României.

„Este un pas important pentru consolidarea prezenței grupului în domeniul logisticii integrate și în industria materialelor pentru infrastructură”, a declarat Gruia Stoica, președinte al Grampet Group.

Grupul, care operează în Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia, deține 450 de locomotive și 20.000 de vagoane, transportând anual peste 15 milioane de tone de marfă. În portofoliu se regăsesc și cinci terminale logistice la frontierele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și fabrici în România și Ungaria pentru reparația vehiculelor feroviare.

Activitatea companiei în Republica Moldova a fost însă marcată de scandaluri. În 2013, CFM a modernizat cinci trenuri sovietice la Remar Pașcani, parte a Grampet Group, într-un contract de circa 11 milioane de euro. Două dintre garnituri au luat ulterior foc: una în 2014, la un an după reabilitare, pe ruta spre Ungheni, și alta în decembrie 2022, pe cursa Chișinău–Iași.