Europenii vor avea internet, biciclete şi panouri solare mai ieftine în urma deciziei UE de modificare a regimului TVA

Statele membre ale Uniunii Europene vor putea aplica rate reduse de TVA într-un număr mai mare de sectoare, o măsură potenţial importantă pentru companii şi pentru puterea de cumpărare a europenilor, în condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze în zona euro, ameninţând procesul de redresare economică postcoronavirus, scrie Le Figaro.

Miniştrii de finanţe ai UE au convenit să modifice regulile la nivel de bloc pentru ca rata TVA să poată fi redusă pe bunuri şi servicii având legătură cu lupta împotriva schimbărilor climatice, protecţia sanitară şi tranziţia către o economie mai digitală. În acelaşi timp, aceştia au convenit eliminarea până în 2030 a unor rate actuale mai reduse de TVA pe combustibili fosili şi alte bunuri care duc la creşterea emisiilor de gaze toxice, pentru a ajuta blocul să-şi atingă ţinta de a deveni neutru carbonic până în 2050, notează Euractiv.

Actualele reguli europene privind TVA-ul datează din urmă cu aproape 30 de ani, iar Comisia a propus reformarea acestora în 2018. Procesul de reformare a reglementărilor fiscale progresează de obicei lent pentru că legislaţia UE din domeniul fiscal necesită acordul unanim al tuturor statelor membre UE, transmite ZF.

Rata minimă standard a TVA în UE pe toate bunurile şi serviciile se menţine la 15%, cu excepţia unei liste unde rata redusă a TVA trebuie să fie de cel puţin 5%. „Peisajul“ european al TVA este unul amestecat, pentru că unele state membre au primit exceptări la integrarea în UE.

În urma reformei, statele membre îşi pot păstra ratele speciale de TVA atâta timp cât nu vor periclita ţintele europene în domeniul climatului. Totuşi, o nouă clauză de „tratament egal“ face aceste exceptări disponibile tuturor statelor membre.

Ratele mai mici vor deveni posibile odată ce Parlamentul European va fi consultat cu privire la acest acord, ceea ce ar putea dura până în martie 2022.

Ţările membre vor putea totuşi adopta un număr limitat de taxe preferenţiale, decise în interiorul acestui cadru armonizat, adaptat la noile priorităţi ale UE, potrivit Le Figaro.

Reforma survine în plin context post-Covid, marcat de accelerarea inflaţiei. În noiembrie, ritmul inflaţiei din zona euro a accelerat peste aşteptări, atingând 4,9%, cel mai ridicat nivel din 25 de ani.

#bicilete #TVA #ieftin #internet #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.