Sticle „îmbrăcate în blockchain”! PREMIERĂ, un producător de vinuri din România folosește NFT-uri pe post de etichete

GRAMMA Wines, un producător de vinuri din Iași a ales să folosească tehnologia blockchain pe etichetele unor sticle de vin. Recent, compania a achiziționat 27 de NFT-uri (non-fungible tokens) din colecţia „Strămoși“ lansată pe Elrond, pe care le-a transformat în etichete fizice într-una dintre edițiile limitate de sticle de vin. Prin această metodă, GRAMMA Wines își propune să promoveze turismul românesc, dar și să implementeze astfel noile trenduri din lumea digitală.

Acestea vor fi primele vinuri NFT din spațiul românesc.

Colecția „Strămoși“ lansată ca NFT pe rețeaua românilor de la Elrond reprezintă o colecţie de imagini inspirate din folclorul românesc, iar o parte din fondurile primite din vânzarea colecției vor fi folosite pentru a promova turismul românesc, o componentă pe care și GRAMMA Wines o explorează o dată cu lansarea conceptului de locuire în vie.

Ideea îi aparține lui Marian Olteanu, care a investit inițial 3 EGOLDS, ceea ce înseamnă echivalentul a 1.200 de dolari. Ulterior a investit în alți 11 strămoși.

„Am integrat desenele achiziționate în eticheta unuia dintre vinurile din ediție limitată. Arta digitală va face parte din viitorul vinului, iar noi facem primii pași în această lume. Colecția pe care am achiziționat-o se potrivește atât cu linia noastră de comunicare vizuală, cât și cu ideea de promovare a turismului local, o inițiativă pe care o explorăm la GRAMMA Wines,” a explicat Marian Olteanu, general manager GRAMMA Wines.

Foto: Facebook/GRAMMA

În prezent, colecția limitată de vinuri este disponibilă cu patru dintre desenele achiziționate în sistem NFT, iar primii clienți au fost cei din comunitatea pasionată de tehnologie și blockchain.

Prețurile pentru o sticlă de vin sunt afișate în crypto, mai exact în EGLD.

Foto: GRAMMA Wines

Comunitatea crypto a primit cu entuziasm colecția limitată de vinuri GRAMMA x Strămoși. Datorită implementării NFT-urilor, crama este una dintre puținele companii care au găsit o utilitate practică a NFT-urilor, dincolo de a fi un early adopter pentru o tehnologie nouă.

Foto: Facebook/GRAMMA

În paralel, Gramma a anunţat la începutul anului că vrea să mizeze pe turism viticol şi va investi circa 1 milion de euro într-un proiect cu căsuţe modulare.

Gramma are o capacitate totală de producţie de 100.000 de litri, iar anul acesta a produs circa 90.000 de litri, echivalentul a 120.000 de sticle.

#GRAMMA Wines #Blockchain #etichete #iasi #NFT #vinărie #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.