Exportăm materie primă, importăm prosperitate. Verdictul economistului Lupușor

Economistul Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, susține că viitorul Guvern trebuie să schimbe fundamental modelul de dezvoltare al Republicii Moldova, avertizând că economia bazată pe forța de muncă ieftină nu mai poate genera creștere și prosperitate.

Într-o analiză publicată de Expert-Grup, Lupușor prezintă șapte priorități economice pe care viitorul Executiv ar trebui să le implementeze pentru relansarea economiei și apropierea de standardele Uniunii Europene.

Potrivit economistului, deși economia este estimată să crească cu 2,4% în 2025, acest ritm nu compensează stagnarea din ultimii ani. În același timp, Republica Moldova continuă să se confrunte cu probleme structurale majore: cea mai redusă rată de ocupare a populației din Europa (40%), un deficit bugetar de 4–5% din PIB, un nivel scăzut al creditării și un dezechilibru comercial accentuat, în condițiile în care la fiecare euro exportat revin trei euro importați.

Adrian Lupușor afirmă că modelul economic actual, bazat pe costuri reduse ale forței de muncă și exportul de materie primă, trebuie înlocuit cu unul axat pe valoare adăugată, productivitate și investiții.

În acest sens, Expert-Grup propune șapte direcții prioritare de reformă: creșterea eficienței și responsabilității statului în administrarea banilor publici, majorarea și îmbunătățirea guvernanței investițiilor publice, dezvoltarea pieței de capital și a fondurilor de investiții, descentralizarea fiscală și consolidarea capacității financiare a primăriilor, stimularea producerii de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată, investiții în capitalul uman, prin salarii mai mari, competențe și creșterea ocupării și reforma proprietății publice și a întreprinderilor de stat.

Economistul subliniază că niciuna dintre aceste reforme nu va produce rezultate fără îmbunătățirea guvernanței. Acesta pledează pentru depolitizarea mecanismelor prin care statul alocă resurse în economie, separarea funcțiilor de finanțare, implementare și evaluare a programelor publice și consultarea mai activă a mediului de afaceri în procesul de armonizare cu legislația Uniunii Europene.

Potrivit Expert-Grup, implementarea acestor măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 2–3% din PIB până în 2030, ar aduce venituri suplimentare la buget fără majorarea cotelor de impozitare, ar facilita accesul companiilor la credite și ar accelera convergența economică a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

#criză #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile grâului au crescut puternic în ultimele săptămâni și se apropie de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale din Marea Neagră. Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari furnizori de cereale ai lumii, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în transportarea recoltelor către piețele internaționale.

Contractele futures pentru grâu, considerate un reper pentru piață, au crescut cu peste 17% de la începutul lunii iulie, potrivit Reuters. Printre factorii care au schimbat rapid perspectivele pieței se numără atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, precum și loviturile asupra terminalelor rusești din Novorossiisk.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina se află pe locul al cincilea. Cele două țări sunt, de asemenea, furnizori importanți de porumb, orz și ulei de floarea-soarelui.

Oxford Economics estimează că perturbarea exporturilor din cele două țări ar putea afecta în acest an până la 86 de milioane de tone de cereale. Aproximativ 52 de milioane de tone ar proveni din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.

Ucraina resimte deja efectele atacurilor asupra infrastructurii. Porturile Odesa, Chornomorsk și Pivdennîi sunt esențiale pentru exporturile agricole, însă atacurile asupra navelor și instalațiilor portuare au redus semnificativ transporturile. Potrivit datelor guvernamentale citate în presa internațională, exporturile ucrainene de cereale au scăzut cu aproximativ 75% în august față de aceeași perioadă a anului trecut.

Kievul încearcă să folosească rute alternative prin Dunăre, România și transportul feroviar prin Republica Moldova, însă acestea nu pot înlocui capacitatea porturilor maritime. Chiar și cu o extindere a capacității, rutele alternative ar putea prelua aproximativ 17 milioane de tone de cereale.

Și Rusia se confruntă cu probleme de export. După atacurile asupra infrastructurii din Novorossiisk, cele trei terminale importante pentru exportul de cereale și-au restricționat operațiunile. SovEcon estimează că Rusia ar putea exporta aproximativ 2,2 milioane de tone de cereale în august, față de 4,6 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut.

Potrivit experților, capacitatea de export a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov s-a redus de la aproximativ 3,3 milioane de tone pe lună la circa 250 000 de tone. În prezent, singurul punct rusesc de la Marea Neagră care mai funcționează este instalația din Tuapse, potrivit SovEcon. O parte dintre exporturile rusești este redirecționată către rute din afara bazinului Mării Azov și al Mării Negre, pentru a evita zonele afectate de atacuri.

Situația este cu atât mai importantă în luna august, când comercianții încep să cumpere în cantități mari cerealele din noua recoltă. O eventuală blocare prelungită a porturilor ar putea afecta livrările într-o perioadă esențială pentru comerțul cu cereale.

Estimările experților arată că prețurile mondiale ale alimentelor vor crește cu 11,8% în acest an și cu 4,8% în 2027. Ea avertizează însă că evoluția din regiunea Mării Negre ar putea modifica aceste estimări.