Exportăm materie primă, importăm prosperitate. Verdictul economistului Lupușor

Economistul Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup, susține că viitorul Guvern trebuie să schimbe fundamental modelul de dezvoltare al Republicii Moldova, avertizând că economia bazată pe forța de muncă ieftină nu mai poate genera creștere și prosperitate.

Într-o analiză publicată de Expert-Grup, Lupușor prezintă șapte priorități economice pe care viitorul Executiv ar trebui să le implementeze pentru relansarea economiei și apropierea de standardele Uniunii Europene.

Potrivit economistului, deși economia este estimată să crească cu 2,4% în 2025, acest ritm nu compensează stagnarea din ultimii ani. În același timp, Republica Moldova continuă să se confrunte cu probleme structurale majore: cea mai redusă rată de ocupare a populației din Europa (40%), un deficit bugetar de 4–5% din PIB, un nivel scăzut al creditării și un dezechilibru comercial accentuat, în condițiile în care la fiecare euro exportat revin trei euro importați.

Adrian Lupușor afirmă că modelul economic actual, bazat pe costuri reduse ale forței de muncă și exportul de materie primă, trebuie înlocuit cu unul axat pe valoare adăugată, productivitate și investiții.

În acest sens, Expert-Grup propune șapte direcții prioritare de reformă: creșterea eficienței și responsabilității statului în administrarea banilor publici, majorarea și îmbunătățirea guvernanței investițiilor publice, dezvoltarea pieței de capital și a fondurilor de investiții, descentralizarea fiscală și consolidarea capacității financiare a primăriilor, stimularea producerii de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată, investiții în capitalul uman, prin salarii mai mari, competențe și creșterea ocupării și reforma proprietății publice și a întreprinderilor de stat.

Economistul subliniază că niciuna dintre aceste reforme nu va produce rezultate fără îmbunătățirea guvernanței. Acesta pledează pentru depolitizarea mecanismelor prin care statul alocă resurse în economie, separarea funcțiilor de finanțare, implementare și evaluare a programelor publice și consultarea mai activă a mediului de afaceri în procesul de armonizare cu legislația Uniunii Europene.

Potrivit Expert-Grup, implementarea acestor măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 2–3% din PIB până în 2030, ar aduce venituri suplimentare la buget fără majorarea cotelor de impozitare, ar facilita accesul companiilor la credite și ar accelera convergența economică a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

#criză #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE