Exportul de ceasuri elvețiene a crescut în martie cu aproape 14%, în urma unei explozii a cererii venite din Hong Kong

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere de două cifre în luna martie, în contextul exploziei comenzilor venite din Hong Kong, după ce acest teritoriu a ridicat restricţiile impuse în contextul pandemiei, transmite Bloomberg, relatează Agerpres.

Datele statistice publicate marţi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că în luna martie exporturile de ceasuri au crescut cu 13,8%, în termeni de valoare, până la 2,4 miliarde de franci (2,7 miliarde de dolari), în contextul în care livrările spre Hong Kong s-au majorat cu aproape 62%.

Cererea globală pentru ceasuri elveţiene de lux a explodat în timpul pandemiei şi a rămas la un nivel robust, în pofida dificultăţilor economice. Pe ansamblul anului 2022, exporturile de ceasuri elveţiene au atins un nivel record de peste 24 de miliarde de franci.

În luna martie 2023, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut semnificativ şi în termeni de volum. Peste 1,5 milioane de ceasuri elveţiene au fost exportate în luna martie 2023, cu aproape 300.000 de ceasuri mai mult decât în 2022, sau o creştere de 24% în ritm anual.

Numărul de ceasuri elveţiene, cu un preţ mai mic de 200 de franci, exportate în luna martie a crescut cu 34%, graţie popularităţii modelului Omega MoonSwatch lansat de Swatch Group AG.

Cu toate acestea au existat şi semne ale încetinirii cererii pe cea mai importantă piaţă pentru ceasuri elveţiene. Creşterea exporturilor spre SUA a încetinit până la un avans de 7,8% în luna martie, după un salt de aproape 16% în luna februarie.

Recent, principalii directori ai unor mari producători elveţieni de ceasuri, de la Patek Philippe şi până la Oris Watches, au declarat pentru Bloomberg că există primele semne ale unei încetiniri a cererii din partea consumatorilor şi retailerilor de la nivelul fără precedent atins în timpul pandemiei.

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceasuri #export #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.