Exportul de ceasuri elvețiene a crescut în martie cu aproape 14%, în urma unei explozii a cererii venite din Hong Kong

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere de două cifre în luna martie, în contextul exploziei comenzilor venite din Hong Kong, după ce acest teritoriu a ridicat restricţiile impuse în contextul pandemiei, transmite Bloomberg, relatează Agerpres.

Datele statistice publicate marţi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că în luna martie exporturile de ceasuri au crescut cu 13,8%, în termeni de valoare, până la 2,4 miliarde de franci (2,7 miliarde de dolari), în contextul în care livrările spre Hong Kong s-au majorat cu aproape 62%.

Cererea globală pentru ceasuri elveţiene de lux a explodat în timpul pandemiei şi a rămas la un nivel robust, în pofida dificultăţilor economice. Pe ansamblul anului 2022, exporturile de ceasuri elveţiene au atins un nivel record de peste 24 de miliarde de franci.

În luna martie 2023, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut semnificativ şi în termeni de volum. Peste 1,5 milioane de ceasuri elveţiene au fost exportate în luna martie 2023, cu aproape 300.000 de ceasuri mai mult decât în 2022, sau o creştere de 24% în ritm anual.

Numărul de ceasuri elveţiene, cu un preţ mai mic de 200 de franci, exportate în luna martie a crescut cu 34%, graţie popularităţii modelului Omega MoonSwatch lansat de Swatch Group AG.

Cu toate acestea au existat şi semne ale încetinirii cererii pe cea mai importantă piaţă pentru ceasuri elveţiene. Creşterea exporturilor spre SUA a încetinit până la un avans de 7,8% în luna martie, după un salt de aproape 16% în luna februarie.

Recent, principalii directori ai unor mari producători elveţieni de ceasuri, de la Patek Philippe şi până la Oris Watches, au declarat pentru Bloomberg că există primele semne ale unei încetiniri a cererii din partea consumatorilor şi retailerilor de la nivelul fără precedent atins în timpul pandemiei.

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceasuri #export #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.