Exportul de ceasuri elvețiene a crescut în martie cu aproape 14%, în urma unei explozii a cererii venite din Hong Kong

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere de două cifre în luna martie, în contextul exploziei comenzilor venite din Hong Kong, după ce acest teritoriu a ridicat restricţiile impuse în contextul pandemiei, transmite Bloomberg, relatează Agerpres.

Datele statistice publicate marţi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că în luna martie exporturile de ceasuri au crescut cu 13,8%, în termeni de valoare, până la 2,4 miliarde de franci (2,7 miliarde de dolari), în contextul în care livrările spre Hong Kong s-au majorat cu aproape 62%.

Cererea globală pentru ceasuri elveţiene de lux a explodat în timpul pandemiei şi a rămas la un nivel robust, în pofida dificultăţilor economice. Pe ansamblul anului 2022, exporturile de ceasuri elveţiene au atins un nivel record de peste 24 de miliarde de franci.

În luna martie 2023, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut semnificativ şi în termeni de volum. Peste 1,5 milioane de ceasuri elveţiene au fost exportate în luna martie 2023, cu aproape 300.000 de ceasuri mai mult decât în 2022, sau o creştere de 24% în ritm anual.

Numărul de ceasuri elveţiene, cu un preţ mai mic de 200 de franci, exportate în luna martie a crescut cu 34%, graţie popularităţii modelului Omega MoonSwatch lansat de Swatch Group AG.

Cu toate acestea au existat şi semne ale încetinirii cererii pe cea mai importantă piaţă pentru ceasuri elveţiene. Creşterea exporturilor spre SUA a încetinit până la un avans de 7,8% în luna martie, după un salt de aproape 16% în luna februarie.

Recent, principalii directori ai unor mari producători elveţieni de ceasuri, de la Patek Philippe şi până la Oris Watches, au declarat pentru Bloomberg că există primele semne ale unei încetiniri a cererii din partea consumatorilor şi retailerilor de la nivelul fără precedent atins în timpul pandemiei.

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceasuri #export #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.