Exportul de ceasuri elvețiene a crescut în martie cu aproape 14%, în urma unei explozii a cererii venite din Hong Kong

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere de două cifre în luna martie, în contextul exploziei comenzilor venite din Hong Kong, după ce acest teritoriu a ridicat restricţiile impuse în contextul pandemiei, transmite Bloomberg, relatează Agerpres.

Datele statistice publicate marţi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că în luna martie exporturile de ceasuri au crescut cu 13,8%, în termeni de valoare, până la 2,4 miliarde de franci (2,7 miliarde de dolari), în contextul în care livrările spre Hong Kong s-au majorat cu aproape 62%.

Cererea globală pentru ceasuri elveţiene de lux a explodat în timpul pandemiei şi a rămas la un nivel robust, în pofida dificultăţilor economice. Pe ansamblul anului 2022, exporturile de ceasuri elveţiene au atins un nivel record de peste 24 de miliarde de franci.

În luna martie 2023, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut semnificativ şi în termeni de volum. Peste 1,5 milioane de ceasuri elveţiene au fost exportate în luna martie 2023, cu aproape 300.000 de ceasuri mai mult decât în 2022, sau o creştere de 24% în ritm anual.

Numărul de ceasuri elveţiene, cu un preţ mai mic de 200 de franci, exportate în luna martie a crescut cu 34%, graţie popularităţii modelului Omega MoonSwatch lansat de Swatch Group AG.

Cu toate acestea au existat şi semne ale încetinirii cererii pe cea mai importantă piaţă pentru ceasuri elveţiene. Creşterea exporturilor spre SUA a încetinit până la un avans de 7,8% în luna martie, după un salt de aproape 16% în luna februarie.

Recent, principalii directori ai unor mari producători elveţieni de ceasuri, de la Patek Philippe şi până la Oris Watches, au declarat pentru Bloomberg că există primele semne ale unei încetiniri a cererii din partea consumatorilor şi retailerilor de la nivelul fără precedent atins în timpul pandemiei.

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceasuri #export #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor lansează o nouă rundă de subscriere a valorilor mobiliare de stat (VMS) și oferă populației dobânzi fixe cuprinse între 7,75% și 8,15% anual. Deși randamentele par atractive, acestea se situează sub rata actuală a inflației, de 8,6%, ceea ce înseamnă că, dacă ritmul scumpirilor s-ar menține, câștigurile obținute de investitori nu ar acoperi integral pierderea puterii de cumpărare a banilor.

Noua perioadă de subscriere începe luni, 2 noiembrie 2026, la ora 08:35, și se va încheia pe 16 noiembrie, la ora 08:30. Persoanele fizice pot procura obligațiuni de stat prin intermediul platformei eVMS.md, fiecare titlu având o valoare nominală de 100 de lei.

Ministerul Finanțelor propune patru maturități: obligațiuni pe un an, cu dobânda de 7,75%, pe doi ani – 7,85%, pe trei ani – 7,95% și pe patru ani – 8,15%. Ratele sunt fixe, ceea ce înseamnă că investitorii vor beneficia de aceeași dobândă contractuală pe întreaga perioadă de deținere.

Problema este însă inflația. Potrivit celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică, în septembrie 2026 prețurile de consum din Republica Moldova au crescut cu 8,6% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, toate cele patru dobânzi oferite de Ministerul Finanțelor se situează sub ritmul anual al scumpirilor.

În cazul obligațiunilor pe un an, diferența dintre dobânda de 7,75% și inflația de 8,6% este de minus 0,85 puncte procentuale. Pentru titlurile pe doi ani, diferența este de minus 0,75 puncte procentuale, iar pentru cele pe trei ani – de minus 0,65 puncte procentuale. Chiar și obligațiunile pe patru ani, care oferă cel mai mare randament, de 8,15%, se situează cu 0,45 puncte procentuale sub inflația actuală.

De exemplu, o persoană care investește 10.000 de lei în obligațiuni cu scadența peste un an și o dobândă de 7,75% va obține un câștig nominal de 775 de lei și ar ajunge la 10.775 de lei. Însă, dacă prețurile ar crește cu 8,6% în următoarele 12 luni, pentru păstrarea aceleiași puteri de cumpărare ar fi necesari 10.860 de lei. În acest scenariu, investitorul ar înregistra o pierdere reală de aproximativ 0,78%, în pofida dobânzii încasate.

Situația este diferită în cazul obligațiunilor cu maturități mai lungi, deoarece randamentul real va depinde de evoluția inflației în următorii doi, trei sau patru ani. Dacă inflația va coborî sub nivelul dobânzilor oferite de stat, investiția ar putea genera un câștig real pozitiv. În schimb, menținerea unor scumpiri ridicate ar eroda în continuare valoarea câștigurilor.

Datele BNS arată că inflația anuală de 8,6% din septembrie a fost alimentată inclusiv de scumpirea serviciilor cu 12,6% și a produselor nealimentare cu 9%, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 5,1%.