Exportul de ceasuri elvețiene a crescut în martie cu aproape 14%, în urma unei explozii a cererii venite din Hong Kong

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere de două cifre în luna martie, în contextul exploziei comenzilor venite din Hong Kong, după ce acest teritoriu a ridicat restricţiile impuse în contextul pandemiei, transmite Bloomberg, relatează Agerpres.

Datele statistice publicate marţi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că în luna martie exporturile de ceasuri au crescut cu 13,8%, în termeni de valoare, până la 2,4 miliarde de franci (2,7 miliarde de dolari), în contextul în care livrările spre Hong Kong s-au majorat cu aproape 62%.

Cererea globală pentru ceasuri elveţiene de lux a explodat în timpul pandemiei şi a rămas la un nivel robust, în pofida dificultăţilor economice. Pe ansamblul anului 2022, exporturile de ceasuri elveţiene au atins un nivel record de peste 24 de miliarde de franci.

În luna martie 2023, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut semnificativ şi în termeni de volum. Peste 1,5 milioane de ceasuri elveţiene au fost exportate în luna martie 2023, cu aproape 300.000 de ceasuri mai mult decât în 2022, sau o creştere de 24% în ritm anual.

Numărul de ceasuri elveţiene, cu un preţ mai mic de 200 de franci, exportate în luna martie a crescut cu 34%, graţie popularităţii modelului Omega MoonSwatch lansat de Swatch Group AG.

Cu toate acestea au existat şi semne ale încetinirii cererii pe cea mai importantă piaţă pentru ceasuri elveţiene. Creşterea exporturilor spre SUA a încetinit până la un avans de 7,8% în luna martie, după un salt de aproape 16% în luna februarie.

Recent, principalii directori ai unor mari producători elveţieni de ceasuri, de la Patek Philippe şi până la Oris Watches, au declarat pentru Bloomberg că există primele semne ale unei încetiniri a cererii din partea consumatorilor şi retailerilor de la nivelul fără precedent atins în timpul pandemiei.

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceasuri #export #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie