Bancă europeană care a mizat pe Putin, zguduită: Gaură uriașă provocată de ruși

Invazia declanșată de Vladimir Putin în Ucraina acum mai bine de 420 de zile a produs o criză pe piața financiară și energetică din Europa, dar și pe glob. Acum, o bancă de pe bătrânul continent a fost lovită indirect de război, Intesa Sanpaolo din Irlanda a fost zguduită de pierderi uriașe din cauza expunerii sale din Rusia.

Intesa Sanpaolo Bank Irlanda a înregistrat pierderi de 166 de milioane de euro, fiind singura dintre cele 17 bănci autorizate de stat în această țară, care a raportat expuneri semnificative față de Rusia în cele mai recente raportări anuale, potrivit Irish Times.
Cea mai expusă bancă irlandeză față de Rusia, Intesa Sanpaolo Bank Ireland, a înregistrat o pierdere înainte de impozitare de 166,8 milioane de euro anul trecut, cauzată de comisioanele de depreciere a creditelor, pe măsură ce a degradat bonitatea debitorilor corporativi ruși pe fondul războiului din Ucraina.

Banca cu sediul în Dublin, dar deținută de Italia, ale cărei origini poate fi urmărită de la înființarea ei din 1987, a înregistrat un provizion pentru pierderi din împrumuturi de aproape 151 de milioane de euro, față de 454 de milioane de euro din împrumuturi acordate clienților ruși anul trecut, potrivit ultimului raport.

Creditorul și-a redus împrumuturile brute acordate clienților ruși de la 704 milioane de euro pentru anul precedent – când reprezentau mai mult de jumătate din toate împrumuturile – ca parte a unei strategii a gigantului bancar italian Intesa Sanpaolo de a-și reduce expunerea față de Rusia.
Cu toate acestea, entitățile rusești au continuat să reprezinte o treime din totalul creditelor de 1,32 miliarde EUR ale Intesa Sanpaolo Bank Ireland la sfârșitul anului 2022.

„Evenimentele geo-politice care au afectat Rusia au avut un impact asupra băncii datorită expunerii noastre de credit față de entitățile ruse și părțile asociate”, a spus Intesa Sanpaolo Bank Ireland în raport. „În conformitate cu strategia grupului, conflictul a dus la încetarea imediată a activităților de creditare cu contrapărți cu domiciliul în Rusia și părți legate cu obiectivul de dezinvestire a expunerilor.”

Împrumuturile sale de 704 de milioane de euro acordate clienților ruși au echivalat cu două treimi din activele de 1,11 miliarde de euro legate de entități rusești raportate de către creditorii din Irlanda autorității de reglementare la sfârșitul anului 2021.
Banca Centrală a dezvăluit cifrele generale la începutul lunii martie anul trecut, când a subliniat legăturile mai largi ale sectorului financiar irlandez cu Rusia, la câteva săptămâni după ce Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei.

Grupul mai larg Intesa Sanpaolo, cu sediul în Milano, cel mai mare grup bancar din Italia, cu aproape 1 trilion de euro de active, creat prin fuziunea în 2010 a Băncii Intesa și Sanpaolo IMI, a înregistrat 1,4 miliarde EUR de provizioane și deprecieri de active pentru expunerile pe piața din Rusia și Ucraina anul trecut.

„Imediat după invazia Ucrainei de către Rusia, Grupul Intesa Sanpaolo a oprit orice nouă finanțare în Rusia. În doar șase luni, ne-am redus expunerea în Rusia cu aproape 70%, luând măsuri pentru a deveni rapid o bancă cu expunere zero în Rusia”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii.
Expunerea totală a grupului față de Rusia a scăzut de la 3,2 miliarde de euro în iunie trecut la 1 miliard de euro în decembrie, fără provizioane și garanții ale agențiilor de credit la export.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.