Exporturile de aur ale Elveției către China au urcat în luna iulie la cel mai ridicat nivel din 2016

19 Aug. 2022, 05:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Aug. 2022, 05:56 // Actual //  bani.md

Exporturile elveţiene de aur către China au urcat în iulie la cel mai ridicat nivel începând din decembrie 2016, arată datele publicate joi de autorităţile vamale elveţiene, cererea pentru metalul galben îmbunătăţindu-se pe cea mai mare piaţă din lume, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Elveţia este cel mai mare centru global de rafinare a aurului şi un hub de tranzit pentru metalul galben. Datele privind exporturile furnizează informaţii privind tendinţele de pe piaţă.

Luna trecută, Elveţia a livrat în China continentală 80,1 tone de aur, în valoare de 4,4 miliarde de franci elveţieni (4,6 miliarde de dolari), în creştere de la 32,5 tone de aur în iunie.

În iulie, preţul aurului a scăzut sub 1.700 dolari uncia, de la nivelul anterior de peste 2.000 dolari uncia, în condiţiile în care băncile centrale au înăsprit politica monetară.

Consumatorii de retail din ţări cum ar fi China cumpără deseori mai puţin când preţurile cresc şi mai mult când ele scad. De asemenea, statul chinez a ridicat în iulie restricţiile impuse anterior.

Luna trecută, Elveţia a livrat în total 186,2 tone de aur, de asemenea, cel mai ridicat nivel începând din 2016, din care 15,8 tone de aur către India – o altă piaţă importantă.

Totodată, datele publicate joi de autorităţile vamale arată că Elveţia a importat 261 kg de aur din Rusia, astfel încât în total a importat în perioada mai-iulie 3,6 tone, în valoare de 225 milioane franci elveţieni (235 milioane de dolari). Luna aceasta, Elveţia a interzis importurile de aur din Rusia.

24 Sept. 2026, 15:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 15:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sancționarea grupului petrolier rus Lukoil și interzicerea activității companiei în domenii considerate strategice pentru securitatea statului au schimbat semnificativ piața achizițiilor publice de carburanți din Republica Moldova. Mai multe companii și-au dublat sau chiar triplat în 2026 valoarea contractelor obținute de la instituțiile statului, arată o analiză realizată de Ziarul de Gardă.

În 2025, „Lukoil-Moldova” obținuse contracte publice de aproximativ 268 de milioane de lei, de trei ori mai mult decât celelalte mari rețele de benzinării luate împreună. În primele opt luni din 2026, compania nu a mai semnat niciun contract cu statul.

Principalul beneficiar al redistribuirii pieței este „Avante”, care a ajuns pe primul loc cu un singur contract de 146 de milioane de lei, încheiat cu Î.M. „Parcul Urban de Autobuze”. În 2025, compania avea contracte publice de doar 658 de mii de lei.

O creștere puternică a înregistrat și „Vento”. În primele opt luni din 2026, compania a acumulat contracte cu instituțiile statului de peste 130 de milioane de lei, față de circa 53 de milioane de lei în întreg anul 2025. Printre cei mai mari clienți se numără Inspectoratul General al Poliției, Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal.

„Petrom-Moldova” și-a dublat, la rândul său, valoarea contractelor publice, de la circa 22 de milioane de lei în 2025 la peste 46 de milioane de lei în primele opt luni din 2026.

Și „Rompetrol-Moldova”, care înainte de 2025 aproape că dispăruse de pe piața achizițiilor publice, a revenit în forță. Până în septembrie 2026, compania a semnat contracte de circa 41 de milioane de lei. Separat, „Rompetrol Rafinare” SA a obținut două contracte uriașe pentru livrarea combustibilului Jet A1 Aeroportului Internațional Chișinău, în valoare de 563 de milioane și, respectiv, circa 700 de milioane de lei.

Pe piață au avansat și jucători mai mici. „Now Oil Retail” și-a triplat valoarea contractelor publice, până la aproape 18 milioane de lei, iar „Bemol” a revenit la achizițiile statului după mai mulți ani de absență, semnând în 2026 nouă contracte de aproape 4 milioane de lei.

Schimbarea vine după ce, în decembrie 2025, autoritățile au interzis Lukoil să activeze în domenii de interes strategic cu beneficiarii și fondatorii existenți, iar activele companiei de la Aeroportul Internațional Chișinău au revenit ulterior în proprietatea statului.