Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate ar putea stagna în următorii ani, în contextul sancțiunilor occidentale

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) ar putea stagna în următorii patru ani, în două scenarii mai puţin roz dintr-un număr de trei prezentate de Ministerului Economiei – un semn că sancţiunile occidentale ar putea îngrădi planurile energetice ale Moscovei, transmite agenția Reuters.

În scenariile ”conservatoare” şi ”de stres” ale ministerului, acestea din urmă nefăcute publice, producţia de GNL ar stagna la 38,6 milioane de tone în fiecare an din perioada 2025-2027, potrivit unui document văzut de Reuters.

Scenariul de bază, cel mai optimist, prevede o creştere la 56,6 milioane de tone în 2027, de la 33,3 milioane în 2023.

Rusia spune că doreşte să asigure 20% din piaţa globală de GNL până în 2030-2035, faţă de aproximativ 8% în prezent, datorită noilor centrale situate predominant în Arctica. Cu toate acestea, nenumărate sancţiuni occidentale prezintă obstacole, nu în ultimul rând pentru un nou proiect Arctic LNG 2 care încă nu exportă, după ce a început provizoriu producţia în decembrie. Proiectul urmează să devină una dintre cele mai mari astfel de fabrici din Rusia, cu o eventuală producţie anuală de 19,8 milioane de tone de GNL şi 1,6 milioane de tone de condensat de gaz stabil, de la trei unităţi de producţie sau trenuri.

Surse au spus că transformarea metanului în lichid la minus 163 de grade Celsius (minus 261 Fahrenheit) a fost acum suspendată la fabrică.

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin, a amânat la rândul său pornirea unui imens complex de gaze în portul baltic Ust-Luga, de la retragerea companiilor occidentale precum Linde, după începerea conflictului Rusiei cu Ucraina, în februarie 2022.

Rusia are în prezent două fabrici mari de GNL: Yamal LNG, condus de Novatek, care a produs aproximativ 20 de milioane de tone anul trecut, şi Sakhalin-2, al Gazprom, cu o producţie de peste 10 milioane de tone anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.