Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate ar putea stagna în următorii ani, în contextul sancțiunilor occidentale

25 Apr. 2024, 10:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2024, 10:59 // Actual //  bani.md

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) ar putea stagna în următorii patru ani, în două scenarii mai puţin roz dintr-un număr de trei prezentate de Ministerului Economiei – un semn că sancţiunile occidentale ar putea îngrădi planurile energetice ale Moscovei, transmite agenția Reuters.

În scenariile ”conservatoare” şi ”de stres” ale ministerului, acestea din urmă nefăcute publice, producţia de GNL ar stagna la 38,6 milioane de tone în fiecare an din perioada 2025-2027, potrivit unui document văzut de Reuters.

Scenariul de bază, cel mai optimist, prevede o creştere la 56,6 milioane de tone în 2027, de la 33,3 milioane în 2023.

Rusia spune că doreşte să asigure 20% din piaţa globală de GNL până în 2030-2035, faţă de aproximativ 8% în prezent, datorită noilor centrale situate predominant în Arctica. Cu toate acestea, nenumărate sancţiuni occidentale prezintă obstacole, nu în ultimul rând pentru un nou proiect Arctic LNG 2 care încă nu exportă, după ce a început provizoriu producţia în decembrie. Proiectul urmează să devină una dintre cele mai mari astfel de fabrici din Rusia, cu o eventuală producţie anuală de 19,8 milioane de tone de GNL şi 1,6 milioane de tone de condensat de gaz stabil, de la trei unităţi de producţie sau trenuri.

Surse au spus că transformarea metanului în lichid la minus 163 de grade Celsius (minus 261 Fahrenheit) a fost acum suspendată la fabrică.

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin, a amânat la rândul său pornirea unui imens complex de gaze în portul baltic Ust-Luga, de la retragerea companiilor occidentale precum Linde, după începerea conflictului Rusiei cu Ucraina, în februarie 2022.

Rusia are în prezent două fabrici mari  de GNL: Yamal LNG, condus de Novatek, care a produs aproximativ 20 de milioane de tone anul trecut, şi Sakhalin-2, al Gazprom, cu o producţie de peste 10 milioane de tone anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.