Facturi mai mari la Anenii Noi: operatorul cere majorări de până la 54% la apă și canalizare

01 Sept. 2026, 12:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Sept. 2026, 12:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Locuitorii din Anenii Noi ar putea scoate mai mulți bani din buzunar pentru apă și canalizare. Operatorul Î.M.D.P. „Apă-Canal” Anenii Noi a cerut majorarea tarifelor pentru 2026, solicitând un preț de 22,13 lei pentru un metru cub de apă potabilă, față de 17,85 lei în prezent, ceea ce înseamnă o majorare de 24%. Pentru canalizare, operatorul a cerut 39,45 lei/m³, față de 25,50 lei/m³ cât se achită în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 54,7%.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a calculat însă tarife mai mici decât cele solicitate de operator. Pentru apă, proiectul, supus consultărilor publice, prevede 20,30 lei/m³, ceea ce înseamnă o creștere de 13,7%. Pentru canalizare, tariful propus este de 30,26 lei/m³, adică o majorare de 18,7%.

Potrivit fișei de fundamentare, la calcularea noilor tarife au fost incluse cheltuielile operatorului pentru anul 2026. În varianta determinată de ANRE, acestea se ridică la aproximativ 12,05 milioane de lei. Cea mai mare parte o reprezintă cheltuielile de personal, estimate la peste 10,25 milioane de lei, în timp ce pentru energia electrică sunt prevăzute circa 1,37 milioane de lei.

Pentru 2026, operatorul estimează că va capta 573,5 mii de metri cubi de apă, dintre care aproximativ 359,4 mii de metri cubi urmează să fie furnizați drept apă potabilă. Volumul apelor uzate deversate este estimat la 174,8 mii de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.