Furtună pe piața datoriilor! Japonia atinge un nivel nemaivăzut din 1996

01 Sept. 2026, 12:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 12:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața globală a obligațiunilor traversează un nou val de vânzări, iar randamentul titlurilor de stat japoneze pe 10 ani a atins marți pragul de 3% pentru prima dată din 1996, pe fondul temerilor privind inflația alimentată de petrol, înăsprirea politicii monetare și deteriorarea finanțelor publice, scrie REUTERS.

Creșterea randamentelor se observă simultan pe marile piețe, de la Tokyo și Sydney până la New York și Londra. Investitorii se așteaptă ca băncile centrale să fie nevoite să majoreze dobânzile, în condițiile în care criza din Orientul Mijlociu pune presiune suplimentară pe prețurile energiei și, implicit, pe inflație.

Piața obligațiunilor este afectată și de un val masiv de emisiuni. Marile companii din tehnologie și infrastructură digitală se împrumută agresiv pentru a finanța boomul inteligenței artificiale, într-un moment în care datoria publică a SUA a depășit 40 de trilioane de dolari, iar ministerele japoneze se pregătesc să solicite sume record pentru următorul buget.

În Japonia, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a urcat la 3%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Randamentul pe cinci ani a atins un record de 2,26%, iar cel pe doi ani a urcat la 1,795%, maximul ultimilor 31 de ani.

Și în SUA, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a ajuns la 4,786%, cel mai ridicat nivel din ianuarie anul trecut.

Presiunile s-au extins și în Australia, unde randamentele pe 10 ani au înregistrat cea mai puternică creștere din ultimele cinci luni. Traderii pun o parte din această mișcare pe seama temerilor că investitorii japonezi ar putea reduce achizițiile de datorie australiană, dacă randamentele interne din Japonia devin mai atractive.

În Europa, randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, reper pentru zona euro, a urcat la 3,34%, cel mai ridicat nivel din 2011.

Pentru Japonia, pragul de 3% are și o semnificație psihologică. Titlurile de stat japoneze au fost mult timp considerate un reper de stabilitate pentru piețele globale de venit fix, însă această percepție începe să se schimbe.

„Este o schimbare reală de regim. Obligațiunile japoneze au fost mult timp ancora piețelor globale de venit fix. Acum situația s-a inversat”, a declarat Prashant Newnaha, strateg senior la TD Securities.

Creșterea randamentelor complică și situația fiscală a Japoniei, care are cea mai mare datorie publică din lumea dezvoltată raportată la dimensiunea economiei, într-un moment în care premierul Sanae Takaichi pregătește noi investiții ample.

Masahiko Loo, strateg la State Street Investment Management, spune că investitorii cer acum o compensație tot mai mare pentru a deține obligațiuni pe termen lung, pe fondul competiției dintre emisiunile suverane și nevoile de finanțare ale companiilor.

„Investitorii în obligațiuni sunt mai puțin preocupați de creșterea economică și tot mai concentrați pe inflație și ofertă”, a explicat acesta.

Piețele pariază tot mai mult și pe o majorare de dobândă din partea Băncii Japoniei chiar în această lună, după o serie de declarații mai dure ale oficialilor. În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a intensificat presiunile asupra autorităților japoneze pentru o politică monetară mai restrictivă.

Și Rezerva Federală americană este percepută ca fiind mai aproape de noi majorări de dobândă, după tonul ferm adoptat de președintele Fed, Kevin Warsh, la reuniunea de la Jackson Hole.

În acest context, investitorii se tem că unele bănci centrale ar putea fi deja în urma inflației și că, dacă nu acționează suficient de repede, piețele vor face ajustarea prin creșterea brutală a randamentelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.