Furtună pe piața datoriilor! Japonia atinge un nivel nemaivăzut din 1996

01 Sept. 2026, 12:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 12:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața globală a obligațiunilor traversează un nou val de vânzări, iar randamentul titlurilor de stat japoneze pe 10 ani a atins marți pragul de 3% pentru prima dată din 1996, pe fondul temerilor privind inflația alimentată de petrol, înăsprirea politicii monetare și deteriorarea finanțelor publice, scrie REUTERS.

Creșterea randamentelor se observă simultan pe marile piețe, de la Tokyo și Sydney până la New York și Londra. Investitorii se așteaptă ca băncile centrale să fie nevoite să majoreze dobânzile, în condițiile în care criza din Orientul Mijlociu pune presiune suplimentară pe prețurile energiei și, implicit, pe inflație.

Piața obligațiunilor este afectată și de un val masiv de emisiuni. Marile companii din tehnologie și infrastructură digitală se împrumută agresiv pentru a finanța boomul inteligenței artificiale, într-un moment în care datoria publică a SUA a depășit 40 de trilioane de dolari, iar ministerele japoneze se pregătesc să solicite sume record pentru următorul buget.

În Japonia, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a urcat la 3%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Randamentul pe cinci ani a atins un record de 2,26%, iar cel pe doi ani a urcat la 1,795%, maximul ultimilor 31 de ani.

Și în SUA, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a ajuns la 4,786%, cel mai ridicat nivel din ianuarie anul trecut.

Presiunile s-au extins și în Australia, unde randamentele pe 10 ani au înregistrat cea mai puternică creștere din ultimele cinci luni. Traderii pun o parte din această mișcare pe seama temerilor că investitorii japonezi ar putea reduce achizițiile de datorie australiană, dacă randamentele interne din Japonia devin mai atractive.

În Europa, randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, reper pentru zona euro, a urcat la 3,34%, cel mai ridicat nivel din 2011.

Pentru Japonia, pragul de 3% are și o semnificație psihologică. Titlurile de stat japoneze au fost mult timp considerate un reper de stabilitate pentru piețele globale de venit fix, însă această percepție începe să se schimbe.

„Este o schimbare reală de regim. Obligațiunile japoneze au fost mult timp ancora piețelor globale de venit fix. Acum situația s-a inversat”, a declarat Prashant Newnaha, strateg senior la TD Securities.

Creșterea randamentelor complică și situația fiscală a Japoniei, care are cea mai mare datorie publică din lumea dezvoltată raportată la dimensiunea economiei, într-un moment în care premierul Sanae Takaichi pregătește noi investiții ample.

Masahiko Loo, strateg la State Street Investment Management, spune că investitorii cer acum o compensație tot mai mare pentru a deține obligațiuni pe termen lung, pe fondul competiției dintre emisiunile suverane și nevoile de finanțare ale companiilor.

„Investitorii în obligațiuni sunt mai puțin preocupați de creșterea economică și tot mai concentrați pe inflație și ofertă”, a explicat acesta.

Piețele pariază tot mai mult și pe o majorare de dobândă din partea Băncii Japoniei chiar în această lună, după o serie de declarații mai dure ale oficialilor. În paralel, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a intensificat presiunile asupra autorităților japoneze pentru o politică monetară mai restrictivă.

Și Rezerva Federală americană este percepută ca fiind mai aproape de noi majorări de dobândă, după tonul ferm adoptat de președintele Fed, Kevin Warsh, la reuniunea de la Jackson Hole.

În acest context, investitorii se tem că unele bănci centrale ar putea fi deja în urma inflației și că, dacă nu acționează suficient de repede, piețele vor face ajustarea prin creșterea brutală a randamentelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.