Familiile din orașul Chișinău care au adăpostit refugiați vor primi 3500 de lei. Condițiile pentru a obține finanțarea

Primăria Municipiului Chișinău, în parteneriat cu Programul Alimentar Mondial (WFP), organizația Changing LIVES saving LIVES și World Vision International au definitivat mecanismul de acordare a asistenței financiare WFP pentru comunitățile și familiile din orașul Chișinău care găzduiesc persoane refugiate din Ucraina. Astfel, persoanele din Chișinău care au adăpostit refugiați ucraineni vor beneficia de asistență financiară unică în valoare de 3500 de lei.

Pentru a obține a beneficia de asistența de 3500 de lei este necesar să fie îndeplinite anumite criterii. Astfel, sunt eligibile persoanele care găzduiesc în prezent cel puțin doi refugiați din Ucraina pentru o perioada de minim o săptămână.

Pentru a beneficia de ajutorul anunțat, familiile-gazdă se vor înregistra online pe platforma www.uahelp.md, completând pașii cu informația indicată, pentru ca ulterior să poată primi banii la oficiile Western Union.

Totodată, Primăria municipiului Chișinău a identificat 5 oficii, în fiecare sector al capitalei, pentru înregistrarea online a acelor familii-gazdă (persoane) care nu au posibilitatea de a se înregistra de sine stătător.

Adresele oficiilor amplasate în sectoarele orașului:

Sectorul Botanica: – Pretura Botanica (str. Teilor 10)

Sectorul Buiucani: – Pretura Buiucani (str. Mihai Viteazul 2)

Sectorul Centru: – Pretura Centru (str. Bulgară 43)

Sectorul Ciocana: – Pretura Ciocana (bd. Mircea cel Bătrân 4/3)

Sectorul Râșcani: – Centrul de plasament temporar a persoanelor refugiate Patria-Lukoil (str. Studenților 7/5).

Înregistrarea online pe www.uahelp.md este disponibilă de astăzi, vineri, 15 aprilie, iar oficiile pentru înregistrarea online vor fi deschise de luni, 18 aprilie 2022.

De asemenea, este instituită și o linie fierbinte +373 60865841 (inclusiv Viber), unde persoanele interesate vor fi ghidate pentru utilizarea platformei „uahelp.md” și vor putea adresa întrebări, după caz.

#asistenta financiara #gazda #refugiati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.