Familiile din orașul Chișinău care au adăpostit refugiați vor primi 3500 de lei. Condițiile pentru a obține finanțarea

Primăria Municipiului Chișinău, în parteneriat cu Programul Alimentar Mondial (WFP), organizația Changing LIVES saving LIVES și World Vision International au definitivat mecanismul de acordare a asistenței financiare WFP pentru comunitățile și familiile din orașul Chișinău care găzduiesc persoane refugiate din Ucraina. Astfel, persoanele din Chișinău care au adăpostit refugiați ucraineni vor beneficia de asistență financiară unică în valoare de 3500 de lei.

Pentru a obține a beneficia de asistența de 3500 de lei este necesar să fie îndeplinite anumite criterii. Astfel, sunt eligibile persoanele care găzduiesc în prezent cel puțin doi refugiați din Ucraina pentru o perioada de minim o săptămână.

Pentru a beneficia de ajutorul anunțat, familiile-gazdă se vor înregistra online pe platforma www.uahelp.md, completând pașii cu informația indicată, pentru ca ulterior să poată primi banii la oficiile Western Union.

Totodată, Primăria municipiului Chișinău a identificat 5 oficii, în fiecare sector al capitalei, pentru înregistrarea online a acelor familii-gazdă (persoane) care nu au posibilitatea de a se înregistra de sine stătător.

Adresele oficiilor amplasate în sectoarele orașului:

Sectorul Botanica: – Pretura Botanica (str. Teilor 10)

Sectorul Buiucani: – Pretura Buiucani (str. Mihai Viteazul 2)

Sectorul Centru: – Pretura Centru (str. Bulgară 43)

Sectorul Ciocana: – Pretura Ciocana (bd. Mircea cel Bătrân 4/3)

Sectorul Râșcani: – Centrul de plasament temporar a persoanelor refugiate Patria-Lukoil (str. Studenților 7/5).

Înregistrarea online pe www.uahelp.md este disponibilă de astăzi, vineri, 15 aprilie, iar oficiile pentru înregistrarea online vor fi deschise de luni, 18 aprilie 2022.

De asemenea, este instituită și o linie fierbinte +373 60865841 (inclusiv Viber), unde persoanele interesate vor fi ghidate pentru utilizarea platformei „uahelp.md” și vor putea adresa întrebări, după caz.

#asistenta financiara #gazda #refugiati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.