Vladimir Zelenski pentru BBC: Se plătesc bani de sânge pentru petrolul rusesc

15 Apr. 2022, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Apr. 2022, 09:55 // Actual //  MD Bani

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a acuzat țările europene care continuă să cumpere petrol rusesc că „și-au câștigat banii în sângele altora”.

Într-un interviu acordat pentru BBC, președintele Zelenski a acuzat Germania și Ungaria că blochează eforturile de a stopa importurile de energie, din care Rusia va câștiga până la 326 de miliarde de dolari în acest an.

A existat o frustrare tot mai mare în rândul conducerii Ucrainei față de Berlin, care a susținut unele sancțiuni împotriva Rusiei, dar până acum a rezistat apelurilor de a susține măsuri mai dure privind importurile de petrol.

„Unii dintre prietenii și partenerii noștri înțeleg că acum este un alt moment, că nu mai este o problemă de afaceri și bani”, a spus Zelenski pentru BBC. „Este o problemă de supraviețuire”.

Președintele a reiterat, de asemenea, solicitările ca mai multe arme să fie furnizate Ucrainei, spunând că nu primesc provizii suficient de repede pentru a evita asaltul Rusiei.

„Statele Unite, Regatul Unit, unele țări europene – încearcă să ajute și ajută”, a spus el. „Dar totuși avem nevoie de armament mai devreme și mai repede. Cuvântul cheie este acum.”

Ucraina se confruntă acum cu un nou atac în est și sud, în timp ce Rusia încearcă să creeze mai mult teritoriu, după anexarea Crimeei în 2014.

Președintele Zelenski a spus că estul reprezintă acum „cea mai dificilă situație” pentru forțele armate ale Ucrainei, „dar aici sunt concentrate cele mai puternice unități ale noastre”.

„Ei ne pot distruge, dar noi vom răspunde; pot ucide, dar vor muri și ei”, a spus el. „Nu pot să înțeleg pentru ce – nu pot înțelege de ce au venit”.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.