Fenomenul din Rusia, pe care Putin nu-l poate opri: O țară profită din plin

Eșecurile armatei Moscovei, după invazia ordonată de Putin în Ucraina, acum la peste 440 de zile de la începutul războiului a provocat un fenomen în Rusia, pe care liderul de la Kremlin nu îl poate stopa. Un raport al Geopolitical Intelligence Services arată că are loc ”implozia Rusiei ca mare putere”, lucru care i-a deschis ușa Chinei să valorifice slăbirea Moscovei.

Statutul Rusiei ca resursă de securitate în Asia Centrală a slăbit. Între timp, relația dintre Moscova și Beijing a devenit din ce în ce mai înclinată față de China, potrivit Business Insider.

Situația Rusiei ca putere mondială s-a deteriorat de la începutul invaziei sale asupra Ucrainei și aceasta reprezintă o oportunitate pentru China de a profita de slăbirea economiei Moscovei, potrivit unui raport al Geopolitical Intelligence Services.

Înainte ca Vladimir Putin să înceapă războiul anul trecut, s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping și cei doi au vorbit despre o „prietenie fără limite”.

Dar pentru expertul și economistul GIS Stefan Hedlund, legăturile dintre cele două țări s-au înclinat inegal departe de Rusia. De când a început războiul, Beijingul s-a ajutat de resursele rusești, oferind puțin în schimb.
Au fost puține investiții directe din partea Chinei în lansarea inițiativei Chinei ”Belt and Road”, de exemplu, chiar dacă Rusia se aștepta să câștige din proiect. În plus, promisiunea Chinei de a ajuta la construirea unei căi ferate de mare viteză între Moscova și Kazan nu s-a îndeplinit.

”Ca și cum ar fi pentru a adăuga insulte la prejudiciu”, a subliniat Hedlund, China urmează să găzduiască Summitul China-Asia Centrală pe 18 mai fără Rusia.

„Mai aproape de casă, implozia Rusiei ca mare putere are implicații ample pentru Asia Centrală”, a spus Hedlund. „S-a presupus de mult timp că există o separare implicită a rolurilor între Moscova și Beijing – Rusia oferă securitate, în timp ce China oferă investiții și dezvoltarea afacerilor. Dacă acel plan a existat vreodată, nu mai există acum”.
Și cu economia Rusiei sub presiune, rolul viitor al Kremlinului în comerțul și dezvoltarea regională este pus la îndoială. „Principala întrebare pentru Beijing este cât de mult va valorifica actul de dispariție al Rusiei”, a spus Hedlund.

China, la rândul ei, și-a văzut investițiile în Asia Centrală crescând la aproximativ 40 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2020. De asemenea, la sfârșitul lui 2022, comerțul chinezesc cu regiunea a atins 70 de miliarde de dolari, marcând o creștere de 40% față de anul precedent.

„Pe măsură ce Rusia este îndepărtată treptat din Asia Centrală, Turcia și China vor deveni cei mai activi jucători. Într-o astfel de competiție, puterea brută a economiei chineze va oferi Beijingului un avantaj pe care economia Ankarei nu îl poate egala.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#putere #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație