Germania și Polonia vor sancțiuni pentru singura industrie din Rusia fără interdicții. Surpriză: 4 țări din Est se opun

11 Mai 2023, 05:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mai 2023, 05:57 // Actual //  bani.md

După ce Putin a declanșat războiul din Ucraina pe 24 februarie 2022, țările din Uniunea Europeană au impus mai multe calupuri de sancțiuni împotriva Rusiei.

Dar, acum în spatele ușilor închise la Bruxelles, Germania și Polonia vor să lovească și singura industrie din Rusia scăpată de interdicții, cea nucleară. Însă la propunerea respectivă se opun 4 țări din Europa de Est: Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia.

Disputa privind sancțiunile care ar viza combustibilul nuclear rusesc este încă în desfășurare cu ușile închise în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al cotidianului polonez Dziennik Gazeta Prawna, scrie RMX.

Polonia, Germania și țările baltice cer o atitudine mai dură în privința Rusiei și expulzarea energiei nucleare rusești din comunitate. Cu toate acestea, țările UE nu au convenit încă asupra restricțiilor împotriva sectorului nuclear rusesc.

Țările care se opun sancțiunilor împotriva corporației de stat ruse de energie atomică Rosatom sunt cele care sunt strâns legate de importul de combustibil nuclear rusesc: Bulgaria, Cehia, Slovacia și, mai ales, Ungaria.

Budapesta, în cooperare cu rușii, construiește centrala nucleară PAKS II și este mai degrabă concentrată pe dezvoltarea legăturilor energetice cu Moscova, în loc să se îndepărteze de acestea. Cu toate acestea, Germania, Polonia și țările baltice fac eforturi pentru o poziție mai puternică și pentru eliminarea energiei nucleare rusești din UE.

Dacă s-ar tăia aprovizionarea cu combustibil nuclear rusesc, provocările energetice cu care se confruntă Europa ar fi semnificative. Aproximativ 18 centrale nucleare din Europa Centrală și de Est au fost construite de Rusia, se bazează pe tehnologii rusești și folosesc uraniu îmbogățit furnizat de Rosatom.

Rusia cunoaște valoarea combustibilului nuclear ca monedă de schimb. Analistul senior al echipei Climă și Energie de la Institutul Economic Polonez, Adam Juszczak, a explicat că Putin are și posibilitatea de a vinde uraniu pe alte piețe, iar în acest caz, sancțiunile pot fi mai dureroase pentru UE decât pentru Rusia.

Potrivit Raportului anual al Agenției de Aprovizionare Euratom pentru 2021, fiecare a cincea tonă de uraniu importată de UE a venit din Rusia. Țările UE au importat un total de 2.358 de tone de uraniu brut, plătindu-l lui Vladimir Putin în jur de 210 milioane de euro pentru acesta.

Acest uraniu este folosit în două reactoare din Bulgaria, șase în Republica Cehă, două în Finlanda, patru în Ungaria și patru în Slovacia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

28 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 16:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON  și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.