Germania și Polonia vor sancțiuni pentru singura industrie din Rusia fără interdicții. Surpriză: 4 țări din Est se opun

După ce Putin a declanșat războiul din Ucraina pe 24 februarie 2022, țările din Uniunea Europeană au impus mai multe calupuri de sancțiuni împotriva Rusiei.

Dar, acum în spatele ușilor închise la Bruxelles, Germania și Polonia vor să lovească și singura industrie din Rusia scăpată de interdicții, cea nucleară. Însă la propunerea respectivă se opun 4 țări din Europa de Est: Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia.

Disputa privind sancțiunile care ar viza combustibilul nuclear rusesc este încă în desfășurare cu ușile închise în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al cotidianului polonez Dziennik Gazeta Prawna, scrie RMX.

Polonia, Germania și țările baltice cer o atitudine mai dură în privința Rusiei și expulzarea energiei nucleare rusești din comunitate. Cu toate acestea, țările UE nu au convenit încă asupra restricțiilor împotriva sectorului nuclear rusesc.

Țările care se opun sancțiunilor împotriva corporației de stat ruse de energie atomică Rosatom sunt cele care sunt strâns legate de importul de combustibil nuclear rusesc: Bulgaria, Cehia, Slovacia și, mai ales, Ungaria.

Budapesta, în cooperare cu rușii, construiește centrala nucleară PAKS II și este mai degrabă concentrată pe dezvoltarea legăturilor energetice cu Moscova, în loc să se îndepărteze de acestea. Cu toate acestea, Germania, Polonia și țările baltice fac eforturi pentru o poziție mai puternică și pentru eliminarea energiei nucleare rusești din UE.

Dacă s-ar tăia aprovizionarea cu combustibil nuclear rusesc, provocările energetice cu care se confruntă Europa ar fi semnificative. Aproximativ 18 centrale nucleare din Europa Centrală și de Est au fost construite de Rusia, se bazează pe tehnologii rusești și folosesc uraniu îmbogățit furnizat de Rosatom.

Rusia cunoaște valoarea combustibilului nuclear ca monedă de schimb. Analistul senior al echipei Climă și Energie de la Institutul Economic Polonez, Adam Juszczak, a explicat că Putin are și posibilitatea de a vinde uraniu pe alte piețe, iar în acest caz, sancțiunile pot fi mai dureroase pentru UE decât pentru Rusia.

Potrivit Raportului anual al Agenției de Aprovizionare Euratom pentru 2021, fiecare a cincea tonă de uraniu importată de UE a venit din Rusia. Țările UE au importat un total de 2.358 de tone de uraniu brut, plătindu-l lui Vladimir Putin în jur de 210 milioane de euro pentru acesta.

Acest uraniu este folosit în două reactoare din Bulgaria, șase în Republica Cehă, două în Finlanda, patru în Ungaria și patru în Slovacia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.