Fermele de troli ale Kremlinului stârnesc zâzanie în Bulgaria prin incintare împotriva refugiaților din Ucraina

05 Iun. 2022, 12:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2022, 12:17 // Actual //  bani.md

În urmă cu trei luni, când primii refugiați ucraineni au ajuns în orașul de lux de pe litoral Sfinții Constantin și Elena, au fost primiți cu brațele deschise. Mii de femei și copii au fost cazați în camere de hotel de pe coasta bulgară a Mării Negre, iar hotelierii au primit o mică sumă pentru fiecare, din fonduri guvernamentale și europene.

În mediul online, însă, este o altă poveste. Pe rețelele de socializare bulgare, s-a înregistrat o creștere explozivă a articolelor de știri false și a postărilor provocatoare care susțin că refugiații ucraineni profită de ospitalitatea bulgărească – adunând bani din plățile de prestații și fiind, pe deasupra, nerecunoscători.

Acestea au găsit un public dispus să le asculte în unele părți. Un sondaj publicat de Market Links, o companie de sondaje, a arătat că, în martie, mai mult de jumătate dintre bulgari au declarat că guvernul ar trebui să le ofere asistență ucrainenilor, inclusiv din punct de vedere financiar. Acum, doar 35% sunt de acord.

O mare parte din traficul anti-refugiați postat în limba bulgară, spun analiștii și politicienii care lucrează îndeaproape la această problemă, provine de la ferme de troli legate de Kremlin și de alte persoane online.
Scopul, spun ei, este de a stârni sentimentul anti-refugiați în Bulgaria, provocând tulburări sociale și adâncind tensiunile în această țară deja polarizată.

„Asistăm la încercări de destabilizare a guvernului”, a declarat cotidianului The Times săptămâna trecută la Sofia Assen Vassiliev, viceprim-ministru și ministru de finanțe al țării. „Eforturi concertate care folosesc toate instrumentele disponibile, dezinformarea fiind, de asemenea, o mare parte din ele, bine finanțată și împinsă prin intermediul Facebook foarte abil.”

Aceasta este doar cea mai recentă provocare care a lovit noua conducere pro-occidentală a Bulgariei, aleasă în noiembrie pe baza promisiunii de a transforma țara – luând măsuri drastice împotriva corupției și a crimei organizate și rupând din ghearele grupărilor mafiote și ale oligarhilor legați de Rusia care au ținut țara în stăpânire.

Cândva cel mai loial dintre statele satelit ale Uniunii Sovietice, Bulgaria face parte din 2007 din Uniunea Europeană și este orientată ferm către Occident.

Nemulțumirea față de clasa conducătoare este atât de profundă, încât anul trecut alegătorii au ales o majoritate parlamentare și un guvern condus aproape în întregime de persoane fără experiență politică. Vassiliev, absolvent al Universității Harvard, care a condus un start-up IT, a declarat că lipsa de experiență politică este un avantaj. „Ori de câte ori vedem ceva greșit, îl expunem și începem să schimbăm”, a spus el. „Putem face acest lucru pentru că nu am fost implicați în înființarea ei de la bun început”.

Guvernul a revendicat o serie de succese în domeniul anticorupție. Luna trecută, statul a preluat controlul asupra unui laborator care testa produsele biologice care intrau în Bulgaria din Turcia, după ce a descoperit că o companie privată care îl administrase în ultimul deceniu era coruptă în mod obișnuit.
Cu toate acestea, la doar câteva luni de la preluarea puterii, neofitele politice s-au confruntat cu un set complet nou de provocări: sprijinirea aliaților din UE și NATO în ceea ce privește Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, încercând în același timp să nu provoace mânia Kremlinului.

La sfârșitul lunii aprilie, Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Bulgariei și Poloniei, iar mașina de război hibrid a Kremlinului a intrat în acțiune. Fermele de troli au început să verse conținuturi care îi acuzau pe refugiații ucraineni de orice, de la fraudă cu beneficii sociale până la nerecunoștință. Grupurile pro-Rusia din Bulgaria au început să alimenteze neliniștea socială.

„Ei obțin o fisură într-o companie occidentală și o exploatează”, mi-a spus Bojidar Boianov, ministrul bulgar al e-guvernării. „[Planul lor] este de a crea discordie, de a crea haos, de a submina societățile occidentale”.

Boianov a cerut firmelor de social media să furnizeze guvernului rapoarte privind tipurile de utilizatori care postează pe conturile în limba bulgară, astfel încât să poată detecta un comportament coordonat. „Cea mai mare provocare este că nu avem informații”, a spus el.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.