Fermierii, în menghina unui nou dezastru! Recolta se ieftinește cu sute de lei, transportul explodează cu 45%

22 Oct. 2026, 16:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 16:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fermierii din Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra veniturilor, după ce prețurile de achiziție la floarea-soarelui au scăzut cu până la 850 de lei pe tonă față de mijlocul lunii septembrie, în timp ce transportul cerealelor și oleaginoaselor către portul Giurgiulești s-a scumpit cu 40–45% comparativ cu sezonul trecut. Economistul Iurie Rija avertizează că piața agricolă este afectată simultan de ieftinirea produselor, creșterea cheltuielilor logistice și incertitudinile legate de exporturile prin Marea Neagră.

Potrivit analizei pieței cerealelor din 22 octombrie 2026, cea mai pronunțată scădere este înregistrată la floarea-soarelui. Față de 6 octombrie, prețurile de achiziție au coborât cu 100–200 de lei pe tonă în nordul și centrul țării, iar în zona Comrat–Ceadîr-Lunga diminuarea a ajuns la 500 de lei pe tonă.

Comparativ cu mijlocul lunii septembrie, pierderile de preț sunt și mai mari. În nordul și centrul Republicii Moldova, floarea-soarelui s-a ieftinit cu 600–850 de lei pe tonă, echivalentul unei reduceri de 7–9%. În sud, scăderea este de aproximativ 4%, iar în portul Giurgiulești de 2–3%.

În prezent, floarea-soarelui este achiziționată cu 8.200–8.500 de lei pe tonă în nordul țării, cu 8.300–8.700 de lei în centru și cu 8.800–9.000 de lei în sud. În portul Giurgiulești, prețurile ajung la 9.200–9.300 de lei pe tonă, față de maximum 9.600 de lei la începutul lunii octombrie.

La Bălți, unde activează întreprinderi de procesare, prețul ajunge la 8.700 de lei pe tonă, însă plata se face la termen, ceea ce poate accentua dificultățile de lichiditate ale fermierilor.

În paralel, transportul recoltei a devenit mai scump. Potrivit lui Iurie Rija, expedierea unei tone de cereale de la Bălți până în portul Giurgiulești costă aproximativ 750 de lei, iar din Hâncești – 500 de lei. Comparativ cu sezonul precedent, tarifele transportului rutier au crescut cu 40–45%.

Această situație afectează în special agricultorii din nordul Republicii Moldova, care trebuie să suporte cheltuieli mai mari pentru a-și transporta producția către cumpărătorii și exportatorii din sud.

Economistul atrage atenția și asupra unui fenomen tot mai răspândit, denumit „depozitul pe roți”. Din cauza capacităților insuficiente de depozitare, o parte dintre fermieri încarcă recolta direct din combine în camioane, deși în zona portului Giurgiulești se formează cozi de așteptare.

Problemele logistice sunt amplificate de situația de securitate din Marea Neagră. Potrivit analizei, în urma atacurilor recente, costurile asigurărilor pentru navele și încărcăturile care tranzitează zonele economice exclusive ale României și Bulgariei au crescut de până la trei ori.

Pe anumite rute, primele de asigurare împotriva riscurilor de război au ajuns la 0,5% din valoarea navei, iar unele companii de asigurări limitează sau refuză acoperirea acestor riscuri.

Aceste evoluții ar putea provoca o nouă majorare a costurilor transportului maritim, reducând competitivitatea cerealelor și oleaginoaselor exportate din Republica Moldova.

Pe piața grâului, prețurile au rămas relativ stabile în interiorul țării față de începutul lunii octombrie. În nord, grâul este achiziționat cu 2.650–2.800 de lei pe tonă, în centru cu 2.750–3.100 de lei, iar în sud cu 3.000–3.200 de lei.

În schimb, în portul Giurgiulești, prețurile au crescut cu 50–100 de lei pe tonă, ajungând la 3.550–3.600 de lei. Diferența dintre prețurile din nordul țării și cele din port poate ajunge la 900 de lei pe tonă, însă o parte importantă a acesteia este absorbită de cheltuielile de transport.

Orzul reprezintă o excepție și este singura cultură analizată care s-a scumpit în toate regiunile față de începutul lunii. În sud, prețurile au crescut cu 100–200 de lei pe tonă, până la 2.800–3.100 de lei. La Giurgiulești, orzul este cumpărat cu 3.350–3.400 de lei pe tonă. Iurie Rija explică evoluția prin reducerea stocurilor disponibile, dar precizează că numărul cumpărătorilor rămâne limitat.

În cazul porumbului, prețurile sunt relativ stabile și oscilează între 2.900 și 3.400 de lei pe tonă în funcție de regiune, în timp ce la Giurgiulești ajung la 3.600 de lei.

Totuși, ploile recente au majorat umiditatea boabelor până la 22–23% în nord și aproximativ 20% în centru. Din cauza cheltuielilor pentru uscare, numeroși agricultori ar putea amâna recoltarea până la apariția temperaturilor negative. În același timp, recolta se anunță mai bună decât în sezonul precedent, cu randamente estimate la 5–6 tone pe hectar în nordul și centrul țării.

Presiuni suplimentare vin și de pe bursele internaționale. Potrivit analizei lui Iurie Rija, contractele futures pentru grâu cu livrare în decembrie au coborât pe bursa Euronext din Paris cu 8,75 euro pe tonă, până la 232,75 euro. Economistul asociază ieftinirea cu așteptările privind eventuala reluare a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

Un posibil acord care ar facilita exporturile prin Marea Neagră ar putea aduce pe piață volume suplimentare de cereale din cele două țări, accentuând presiunea asupra prețurilor.

În analiza sa, Rija estimează că exporturile rusești de grâu din octombrie ar putea fi de numai 2,5 milioane de tone, comparativ cu 5,4 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. În cazul unei normalizări a transporturilor, o parte din volumele acumulate ar putea ajunge pe piețele internaționale.

22 Oct. 2026, 16:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 16:03 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Bugetul Republicii Moldova pentru anul 2027, politica de salarizare, cheltuielile publice și gestionarea datoriei de stat au ajuns pe masa discuțiilor dintre Ministerul Finanțelor și misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), aflată la Chișinău în perioada 21–28 octombrie. Consultările au loc într-un moment în care Guvernul vorbește despre necesitatea unei discipline fiscale mai stricte, iar autoritățile urmează să stabilească prioritățile de finanțare pentru anul viitor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, experții FMI, conduși de Alina Iancu, au avut o întrevedere cu ministrul Victoria Belous și echipa instituției chiar în prima zi a misiunii, iar joi au participat la discuții cu premierul Vasile Tofan.

Unul dintre principalele subiecte abordate a fost pregătirea bugetului pentru 2027. Reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai FMI au analizat politica salarială, planificarea cheltuielilor publice în funcție de prioritățile Guvernului și de resursele financiare disponibile, precum și măsurile fiscale și gestionarea datoriei publice.

Discuțiile au vizat inclusiv provocările economice și bugetare cu care se confruntă Republica Moldova, perspectivele macroeconomice, situația din sectorul energetic și măsurile de protecție socială.

Un alt subiect a fost armonizarea legislației fiscale naționale cu acquis-ul Uniunii Europene, în paralel cu identificarea unor măsuri pentru stimularea investițiilor și a creșterii economice.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a reiterat angajamentul instituției de a promova politici economice responsabile, orientate spre menținerea stabilității macroeconomice și consolidarea sustenabilității finanțelor publice. Oficialul a mulțumit FMI pentru sprijinul acordat în implementarea reformelor și pentru expertiza oferită în elaborarea politicilor de gestionare a banilor publici.

La rândul său, șefa misiunii FMI, Alina Iancu, a precizat că obiectivele vizitei sunt evaluarea evoluțiilor economice recente și discutarea priorităților de politică economică ale autorităților moldovene.

Vizita experților FMI are loc după ce premierul Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova intenționează să examineze posibilitatea unui nou program de cooperare cu Fondul, care, cel puțin în prima etapă, nu ar presupune acordarea unor împrumuturi.

Anterior, șeful Executivului a explicat că autoritățile urmăresc consolidarea stabilității macroeconomice și promovarea unei creșteri economice bazate pe investiții, productivitate și dezvoltarea mediului privat, nu pe majorarea cheltuielilor bugetare nesustenabile.

Discuțiile despre viitorul buget se desfășoară și pe fundalul controverselor privind politica fiscală pentru 2027. Proiectul promovat de Ministerul Finanțelor prevede modificări ale impozitelor și accizelor, precum și măsuri pentru stimularea investițiilor și apropierea legislației de normele europene.

În paralel, Ministerul Finanțelor lucrează la ajustarea sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Printre subiectele discutate anterior cu sindicatele se numără salariul minim, impozitarea veniturilor salariale și modificarea cadrului de salarizare a angajaților plătiți din bugetul public.